Miscarea sub aproape toate formele a inceput vizibil sa acapareze sfera internetului, un promo constant ce isi intinde extrem de repede mesajul catre populatie. Vorbim din ce in ce mai mult de initiative media corelate ingenios cu miscarea sportiva pentru atragerea unui segment tinta incat putem concluziona ferm ca o noua abordare bate la usa.
Suntem pregatiti? De ce nu!
Probabil ca ne-am saturat sa facem cam o ora de la Unirii la Romana in orele de varf in asa fel incat lehamitea sa atinga cote si iar cote. Si nu e probabil, ci cu siguranta simtim asta ori de cate ori suntem ingramaditi in timp si spatiu. Se vorbeste despre pasaje sau sosele suspendate, parcari supraterane pentru decongestionarea traficului, abonamente unice pentru transportul in comun, sensuri unice. Unele se aproba, unele sunt viabile dar nu au sustinere, unele sunt amanate, dar majoritatea parca nici nu exista. Calvarul se mentine pe sosele, in timp ce noi dam din umeri, pierdem din timp, consumam nervi si marim anchilozitatea.
Ce putem face? Sa sustinem internetul …
Sa participam la Ziua Miscarii, sa alergam la crosuri, sa pedalam bicicletele. Pentru ca putem, pentru ca e nevoie, poate pentru ca ne trebuie o noua abordare. Pentru ca cineva iti da, dar nu iti baga si in sacosa.
Media online progreseaza cu initiativele ei cautand permanent segmente de piata viabile. Ii trebuie insa inboldul uman pentru a putea produce bivalente constructive si benefice SI in randul miscarii umane, scantei ce depind acum numai si numai de capacitatea noastra de a intelege ca ce e nou merita incercat si pus in practica.
Ramane de vazut ce va urma, interesant e ca aceasta metoda alternativa de indemnare la miscare este mult mai puternica decat clasicele hei-rup-uri ministeriale, caci un simplu tweet pe twitter se propaga instant si moka.
Ne miscam?
Cu drag,