Andrei Pavel s-a retras la Open-ul Romaniei incheind o cariera fructuoasa si plina de detoate. Randurile despre si cu Andrei au prins culoare inca de pe vremea junioratului, ipostaze, relatari si inteviuri curgand agale in presa nationala si internationala asemeni talentului urias de care a dat dovada.
“I think he’s got one of the best backhands in the game. He’s a good competitor and he’s been serving well”. “He’s very talented (…)” a spus-o Patrick Rafter inaintea finalei pierdute in fata cneazului de la Montreal Masters Series 2001. Exemplele pot continua la un singur click pe google.
Ce am gasit insa m-a emotionat, un remember atat de sugestiv despre primele intalniri ale lui Andrei cu mingea si terenul de tenis relatate de cel ce i-a fost coleg de grupa.
“Dupa vreo doua luni (…) au mai aparut doi pusti. Mai mici ca noi de varsta, niste pispirici adica :). Cu unul din ei m-am imprietenit repede, statea si la trei blocuri de mine.”
“Ultima oara am vorbit cu el prin 92, venise la BNR sa joace prima data Cupa Davis parca. Ce mai faci, ma mai tii minte? Da, cum sa nu, a ras el, Traian din cartier, erai la Pop.”
“Si cand il vad acum ca s-a retras, credeti-ma ca sunt aproape la fel de trist ca la retragerea mea din tenis; dac-ar fi avut loc.”
Articolul complet il puteti citi aici.
Cu drag,