Vi se pare cunoscut un astfel de dialog? Unora da, unora nu, unora poate da, unora poate nu …
Toti avem probleme si cand suntem intrebati ce facem sub forma de salut raspundem monosilabic: “bine”. Dublat sincer: “cu probleme”. Deci “sunt bine, dar cu probleme”. Si ce daca ai probleme? D-asta si traiesti, ca sa le rezolvi.
O alta abordare apare cand desi exista problemele, incepi fortat sa le ignori , sa le lasi deoparte si in acelasi timp iti fortezi creierasul si incerci sa faci si ceva care vizeaza dezvoltarea unui segment anume. Planifici obiective logice care normal ar trebui sa urmeze linii directoare simple si probabil ca ceva se va materializa, si parca chiar uneori nici nu trebuie sa ajungi la capat … important e totusi sa participi la dezvoltare si mai departe viata iti aduce roadele in poala. A ta sau a altuia, dar asta e alta povestire.
Ce e nasol tare? Faptul ca incerci sa iesi din molozul existent, dar omu’ de la ghiseu responsabil cu decizia iti spune impasibil: “so what?”
“Vreau sa fac ceva!” , dar in fata ta e aceeasi figura de lemn care pe zi ce trece incepe sa se plictiseasca de “oferta” si afiseaza o moaca sculptata in dezgust abia scotand cateva sughituri verbale pe care ti le tranteste in batjocura. “Omule nu ai inteles mesaju’? Lasa-ma sa pierd vremea cu ale mele treburi si bate la usa altuia.”
Te apuca o scarba jugulara …
Cu drag,
Toti avem probleme si cand suntem intrebati ce facem sub forma de salut raspundem monosilabic: “bine”. Dublat sincer: “cu probleme”. Deci “sunt bine, dar cu probleme”. Si ce daca ai probleme? D-asta si traiesti, ca sa le rezolvi.
O alta abordare apare cand desi exista problemele, incepi fortat sa le ignori , sa le lasi deoparte si in acelasi timp iti fortezi creierasul si incerci sa faci si ceva care vizeaza dezvoltarea unui segment anume. Planifici obiective logice care normal ar trebui sa urmeze linii directoare simple si probabil ca ceva se va materializa, si parca chiar uneori nici nu trebuie sa ajungi la capat … important e totusi sa participi la dezvoltare si mai departe viata iti aduce roadele in poala. A ta sau a altuia, dar asta e alta povestire.
Ce e nasol tare? Faptul ca incerci sa iesi din molozul existent, dar omu’ de la ghiseu responsabil cu decizia iti spune impasibil: “so what?”
“Vreau sa fac ceva!” , dar in fata ta e aceeasi figura de lemn care pe zi ce trece incepe sa se plictiseasca de “oferta” si afiseaza o moaca sculptata in dezgust abia scotand cateva sughituri verbale pe care ti le tranteste in batjocura. “Omule nu ai inteles mesaju’? Lasa-ma sa pierd vremea cu ale mele treburi si bate la usa altuia.”
Te apuca o scarba jugulara …
Cu drag,