Au fost modalitati diferite, dar viabile, de a petrece seara sau intreaga noapte intr-un inceput de ianuarie friguros intr-un Bucuresti parasit de vlaga in toiul sarbatorilor.
Cel mai la indemana a fost un film, la Movieplex, o comedie usoara cu subiecte tipice americane: tineri, sex si bautura. Per ansamblu haios filmul, “Sexdrive” pe numele de scena, un happy end al zilei ce a descretit mai mult decat ma asteptam toate ridurile desenate migalos pe chipul si asa zbarcit de atatea paradoxuri …
Turabo Cafe sub forma disco a fost o noua alegere, o impresie-soc extrem de placuta, o optiune serioasa de distractie la locul ei intr-un climat super profesionist impanzit cu muzica de calitate, lasere si lumini din abundenta, lejeritate spatiala si cate si mai cate, toate ducand la un mixt decent de confort ce te-ndruma spre dans si voie buna din dorinta de te distra … la maxim!
Teatrul National si Dan Puric au pus capac unei serii de seri in care am schimbat, fara intentie totusi, paleta distractiei sub atatea forme. “Don Quijote” in varianta Dan Puric a fost ceva demential de frumos, o combinatie reusita de step, arte martiale, muzica si coregrafie imbinate magistral. ?Sunt convins c?, dac?-l voi juca ?n Japonia, va fi intitulat Aventurile unui samurai nefericit. Astfel vom reda lumii taina omului ?i ?ndemnul de a fi mai mult dec?t ceea ce este? a declarat Dan Puric, lucruri ce reflecta, cu siguranta si din pacate, intr-o foarte mica masura ceea ce am inglobat vizual atat de aproape de scena. Trebuie vazut pentru a simti si restul, dar eu, personal, am ramas miscat de calupul de energie risipit de actori in incercarea lor de a recompensa cultural ochiul doritor de nou. Pentru a va face o idee minuscula asupra a ceea ce a fost vizionati mai jos un “trial version” care este totusi departe de efectele complete ce au fost etalate la TNB:
Cel mai la indemana a fost un film, la Movieplex, o comedie usoara cu subiecte tipice americane: tineri, sex si bautura. Per ansamblu haios filmul, “Sexdrive” pe numele de scena, un happy end al zilei ce a descretit mai mult decat ma asteptam toate ridurile desenate migalos pe chipul si asa zbarcit de atatea paradoxuri …
Turabo Cafe sub forma disco a fost o noua alegere, o impresie-soc extrem de placuta, o optiune serioasa de distractie la locul ei intr-un climat super profesionist impanzit cu muzica de calitate, lasere si lumini din abundenta, lejeritate spatiala si cate si mai cate, toate ducand la un mixt decent de confort ce te-ndruma spre dans si voie buna din dorinta de te distra … la maxim!
Teatrul National si Dan Puric au pus capac unei serii de seri in care am schimbat, fara intentie totusi, paleta distractiei sub atatea forme. “Don Quijote” in varianta Dan Puric a fost ceva demential de frumos, o combinatie reusita de step, arte martiale, muzica si coregrafie imbinate magistral. ?Sunt convins c?, dac?-l voi juca ?n Japonia, va fi intitulat Aventurile unui samurai nefericit. Astfel vom reda lumii taina omului ?i ?ndemnul de a fi mai mult dec?t ceea ce este? a declarat Dan Puric, lucruri ce reflecta, cu siguranta si din pacate, intr-o foarte mica masura ceea ce am inglobat vizual atat de aproape de scena. Trebuie vazut pentru a simti si restul, dar eu, personal, am ramas miscat de calupul de energie risipit de actori in incercarea lor de a recompensa cultural ochiul doritor de nou. Pentru a va face o idee minuscula asupra a ceea ce a fost vizionati mai jos un “trial version” care este totusi departe de efectele complete ce au fost etalate la TNB:
M-am simtit atat de bine in aceste ipostaze, cu atat mai mult cu cat am avut aproape persoane dragi care au facut ca totul sa fie perfect, la doua din trei fiind cu fratele meu, iar la al treilea cu “un fel de fratele meu”, combinatii reusite ce au adus bucurie si liniste. Nu uit sa ii multumesc Mosului pentru “Don Quijote” …
Cu drag,