… asa am lasat Bucurestiul agitat si sufocant la’nceput de dimineata in favoarea aerului rece si tare ce stapaneste tinuturile Elvetiei, coaguland sec optiunile avute la dispozitie de mine acum cateva ore si apoi acum cateva minute. Si poate exista si o explicatie.
Ploua marunt de cand am venit in Klosters, norii plini de apa intersectand la propriu varfurile muntilor. Ma uit pe geam si incerc sa sparg linistea tinuturilor prin actiunile mecanice sacadate asupra tastelor si constat ca muzica din surdina acopera placut tot ce ma’nconjoara. Din cauza ploii, nu exista urma de praf. Datorita oamenilor, nu exista urma de imbranceala la vreo capcana menita sa afunde pe unu’ in favoarea altuia. Imi place.
Printre picaturi, cele cateva minute de plimbare si alergare mi-au dat senzatia de sanatate. Nu neaparat fizica cat mentala. Te incarci instantaneu cu energie pozitiva prin tot ceea ce misca si iti ramane, poate, sa te holbezi alene la limbile ceasurilor ce iti indica ca timpul nu sta pe loc, dar nici nu se pierde degeaba. Si asta imi place.
Sigur, nu imi place totul, dar gusturile nu se discuta, poate doar se comenteaza. Pe la colturi. Poate si aici, cu siguranta insa acasa.
A fost si ramane mereu o iesire de urgenta oportunitatea de a percepe o realitate existenta si traita intrun alt colt al lumii in acelasi timp in care cotidianul nostru imbacsit de negru, incertitudine si rahat improscat … ne bantuie de ani buni. Constat aceeasi preocupare de a cheltui energiile pentru lucruri neinsemnate si o asemanare teribila intre personajele din prima linie ce nu se deosebesc cu nimic daca folosesc?paiata si/sau?epava incat singurul lucru prostesc ar fi sa ii ascult pe fiecare cum isi argumenteaza punctul de vedere. Al lor si numai al lor.
Urmeaza o noua editie a Jocurilor Olimpice si poate numai asa divergentele se vor atenua asemeni razboaielor antice. Dupa vom avea destul de recuperat din timpul pierdut … pana atunci, saptamana viitoare poate voi mai avea disponibilitatea sa mai scriu vreun articol cu evolutiile tenismenilor juniori la Campionatul European Individual 18 ani. Si de ce nu si cateva fotografii sugestive.
Si spor la referendum intr-o noua saptamana tipic romaneasca si in functie de rezultate sper sa ajung si la vot. Marea problema e ca “nu ai cu cine bah”:
Cu drag,