… cu mult mai devreme ca baietii?
Grea intrebare, cu atat mai mult cu cat a raspunde la ea ar trebui raspuns la: de ce sa faca fetele sport?
Predispozitiile genetice ale unui baiat de a face sport nu difera sau difera foarte putin de cele ale unei fete, insa odata cu alegerea unui sport ce implica miscare fizica balanta inclina drastic spre indrumarea baietilor catre sport. Totul pleaca de la mentalitatea familiei care isi planifica intr-un fel sau altul drumul propriilor copii in functie de ce anume au reusit ei sa experimenteze pana atunci si in foarte putine cazuri unele familii fac eforturi in a incerca prin proprii copii ceea ce ei nu au reusit sa faca.
Si astfel ajung copii la sporturi, globalizand si generalizand totul putem contabiliza mai multi baieti si mai putine fete, insa sunt si exceptiile de rigoare in sporturi in care prezenta fetelor este mult mai crescuta. Copiii sunt dirijati catre sporturile care au cel mai mare impact, apoi catre sporturile pe care le-au facut parintii si, poate, intr-un final catre sporturi care li s-ar potrivi. Desigur, multe din alegerile initiale sunt raportate la aspectul financiar. Baietii sunt indrumati catre sporturile unde exista contact fizic sau miscare mecanica, in timp ce fetele catre sporturi ce implica finete, coordonare, efort oarecum redus.
Urmeaza cativa ani de treceri succesive dintr-o etapa intr-alta, dintr-un sport intr-altul si clopotelul suna: sport de performanta sau stop? Pentru unii continuarea incertitudinii este o o solutie, dar mai devreme sau mai tarziu alegerea unei meserii si a unui drum in viata devin prioritati ce opresc fara doar si poate dute vino-ul existent. Pentru cei ce detin calitati reale de a continua viitorul devine o dilema, in timp ce pentru ceilalti totul se rezuma la moft sau obisnuinta.
Societatea actuala diferentiaza clar masculinul de feminin, iar sportul este parte integranta. Lupta pentru egalitate intre sexe dureaza de cand lumea, iar felul in care este privit campionul femeie fata de campionul barbat este unul dintre raspunsurile la intrebarea de azi. Se acorda atentie excesiva sporturilor in care barbatul este pionul principal, se aloca spatii intregi in media si mass media mondiala, se vorbeste peste tot si se apreciaza ceea ce masculinul reuseste. Premiile in competitii ( la general ) sunt mult mai banoase la barbati ,iar un exemplu clar il reprezinta topul celor mai bine platiti atleti ai mapamondului.
O fata ce alege sa isi continue viata sportiva doreste sa fie apreciata si sa i se recunoasca munca, dar asa cum am scris mai sus, foarte rar i se vor aduce ofrandele cuvenite. De ce sa mai continue?
De obicei efortul fizic masculinizeaza fiecare atleta, in diferite proportii; si nu vorbim de ingurgitarea de anabolizante pentru a mari performantele. De la o anumita varsta, fiecare fata doreste sa fie privita, adulata, iubita pentru aspectul sau. Chiar si fetele cu atitudine masculina evidenta. Sportul dezvolta armonios, insa sportul de performanta de obicei deformeaza, o regula general valabila, cu exceptiile de rigoare fiecarui sport sau fiecaru individ. In cazul sportivelor realitatea este palpabila, in cazul sportivilor aspectul exterior aduce beneficii. De ce sa te uiti dupa o fata care este musculoasa? Cand fiecare baiat cauta perfectiunea fizica?
Sportul de perfomanta cere sacrificii, iar asta o stim cu totii. Calatoriile permanente, adoptarea unui program strict de odihna, pregatire si ceva viata privata constituie legi scrise. In acelasi timp, eventualele prietene ale sportivei imbratiseaza viata de noapte, distractia permanenta, cosmeticizarea faciala si corporala … Etc. Si uite asa am ajuns la unul dintre cei mai influentabili factori: anturajul. De ce sa alerg prin toata lumea si sa ma zbat sa muncesc cand prietena mea se trezeste cand vrea si e mult mai fericita? Ce ii poti raspunde?
Ca nu e adevarat? Nici vorba. Incerci sa aduci argumente pro sportului, dar mai devreme sau mai tarziu majoritatea este mult prea mare decat minoritatea. Anturajul este un lucru benefic si el doar modeleaza fiecare nou venit in functie de nevoile si cerintele indivizilor care creeaza grupul, dar el devine negativ cand incepe sa dicteze uniform o doctrina universal valabila.
Anturajul, lipsa timpului pentru viata sociala si dorinta de a fi iubita constituie punctul de plecare pentru o etapa frumoasa a vietii: indragostitul. Cand baiatul sau membrii anturajului incep sa isi arunce mrejele asupra fetei din dorinta de a petrece mai mult timp alaturi aducandu-i zilnic tot felul de cuvinte dragastoase, in capul sportivei incepe lupta de a ii multumi pe toti. De ce sa mai continui cand pe teren e chinuiala si langa baiat sau anturaj e asa frumos? Vorbim de doua planuri diferite, viata privata si viata profesionala, dar pentru fiecare a fi confortabil primeaza si mai devreme sau mai tarziu se suprapun. Majoritatea sportivelor renunta la sport, insa sunt si cateva cele ce merg mai departe.
Masculinizarea feminina produce efecte destul de importante si asupra orientarilor sexuale, extrem de multe sportive devenind lesbiene. Ciudat, dar am vazut cazuri in care o sportiva a renuntat la sport pentru ca ea nu vroia sa fie ca Navratilova, ea vroia o familie normala in viitor.
O familie normala este un alt capitol ce implica renuntarea la sport pentru o anumita perioada sau chiar total. Pentru o femeie o sarcina inseamna stop efort, pe cand pentru un barbat asteptarea unui copil nu afecteaza la fel de mult activitatea sportiva. Depinde atat de mult de familia creata daca dupa nastere vom mai avea o sportiva gen Davenport!!! Sau macar daca sportivele de valoare, chiar daca fac pasul mai devreme, sa astepte o perioada.
A antrena sportivii este un proces ce implica raspundere si echilibru pentru un antrenor. A antrena fete sau baieti este un proces asemanator pana la o varsta mica, dupa care diferentele se accentueaza si presupun o abordare diferita. A antrena sportivele este mai placut si mai facil decat a antrena sportivii, dar problemele cu care te confrunti sunt mult mai numeroase si mult mai diversificate la sportive. De felul in care, ca si antrenor, reusesti sa le rezolvi in corelatie cu fiecare sportiva va depinde pe viitor daca sportiva va avea puterea sa continue. De cele mai multe ori atitudinea antrenorului in diferite momente dificile prin care sportiva trece stopeaza sau lungeste viata sportiva, deoarece atasamentul emotional al unei sportive fata de antrenor este mult mai puternic decat al unui sportiv. Incheind cu antrenorul, calitatea principala a lui ar trebui sa fie mentinerea a unui cat mai mare calup de energie si placere pentru sportiva ce usor-usor isi va intalni cel mai de temut dusman: propriul EU. Pentru a spera ca poate … nu se va opri.
Parintii? Aici sunt atat de multe spus, dar inainte de a mai spune ceva ma opresc din start. De ce? Pentru ca de atatea ori am auzit spunandu-mise: “cand vei avea copii vei vedea cum este”. Parintii alaturi de antrenor inoculeaza, dezvolta si duc la apogeu fenomenul numit PRESIUNE, elementul primordial care duce la renuntarea mai devreme la sport.
Exista cazuri in care autopresiunea exercitata de sportiva aduce cu sine si renuntarea la sport, dar atat cat am putut cuprinde pana acum, ea are ca si substrat presiunea exercitata de-a lungul timpului.
Aud frecvent ca este mai usor de a razbate cu fetele, ca e mai usor de a lucra cu ele, ca e mai usor circuitul la fete … dar pentru cei ce vor sa lucreze cu fete sau pentru cei ce misoginismul este la puterea “n” le spun cu drag ca … fetele renunta mai devreme la sport decat baietii, cu atat mai mult cu cat numarul celor care practica un sport este infinit mai redus decat al baietilor.
Motivele financiare sau munca necesara nu constituie motive de departajare a fetelor de baieti, cel putin din maniera personala.
Astept si alte observatii, comentarii sau feedback-uri …
Cu drag,
Grea intrebare, cu atat mai mult cu cat a raspunde la ea ar trebui raspuns la: de ce sa faca fetele sport?
Predispozitiile genetice ale unui baiat de a face sport nu difera sau difera foarte putin de cele ale unei fete, insa odata cu alegerea unui sport ce implica miscare fizica balanta inclina drastic spre indrumarea baietilor catre sport. Totul pleaca de la mentalitatea familiei care isi planifica intr-un fel sau altul drumul propriilor copii in functie de ce anume au reusit ei sa experimenteze pana atunci si in foarte putine cazuri unele familii fac eforturi in a incerca prin proprii copii ceea ce ei nu au reusit sa faca.
Si astfel ajung copii la sporturi, globalizand si generalizand totul putem contabiliza mai multi baieti si mai putine fete, insa sunt si exceptiile de rigoare in sporturi in care prezenta fetelor este mult mai crescuta. Copiii sunt dirijati catre sporturile care au cel mai mare impact, apoi catre sporturile pe care le-au facut parintii si, poate, intr-un final catre sporturi care li s-ar potrivi. Desigur, multe din alegerile initiale sunt raportate la aspectul financiar. Baietii sunt indrumati catre sporturile unde exista contact fizic sau miscare mecanica, in timp ce fetele catre sporturi ce implica finete, coordonare, efort oarecum redus.
Urmeaza cativa ani de treceri succesive dintr-o etapa intr-alta, dintr-un sport intr-altul si clopotelul suna: sport de performanta sau stop? Pentru unii continuarea incertitudinii este o o solutie, dar mai devreme sau mai tarziu alegerea unei meserii si a unui drum in viata devin prioritati ce opresc fara doar si poate dute vino-ul existent. Pentru cei ce detin calitati reale de a continua viitorul devine o dilema, in timp ce pentru ceilalti totul se rezuma la moft sau obisnuinta.
Societatea actuala diferentiaza clar masculinul de feminin, iar sportul este parte integranta. Lupta pentru egalitate intre sexe dureaza de cand lumea, iar felul in care este privit campionul femeie fata de campionul barbat este unul dintre raspunsurile la intrebarea de azi. Se acorda atentie excesiva sporturilor in care barbatul este pionul principal, se aloca spatii intregi in media si mass media mondiala, se vorbeste peste tot si se apreciaza ceea ce masculinul reuseste. Premiile in competitii ( la general ) sunt mult mai banoase la barbati ,iar un exemplu clar il reprezinta topul celor mai bine platiti atleti ai mapamondului.
O fata ce alege sa isi continue viata sportiva doreste sa fie apreciata si sa i se recunoasca munca, dar asa cum am scris mai sus, foarte rar i se vor aduce ofrandele cuvenite. De ce sa mai continue?
De obicei efortul fizic masculinizeaza fiecare atleta, in diferite proportii; si nu vorbim de ingurgitarea de anabolizante pentru a mari performantele. De la o anumita varsta, fiecare fata doreste sa fie privita, adulata, iubita pentru aspectul sau. Chiar si fetele cu atitudine masculina evidenta. Sportul dezvolta armonios, insa sportul de performanta de obicei deformeaza, o regula general valabila, cu exceptiile de rigoare fiecarui sport sau fiecaru individ. In cazul sportivelor realitatea este palpabila, in cazul sportivilor aspectul exterior aduce beneficii. De ce sa te uiti dupa o fata care este musculoasa? Cand fiecare baiat cauta perfectiunea fizica?
Sportul de perfomanta cere sacrificii, iar asta o stim cu totii. Calatoriile permanente, adoptarea unui program strict de odihna, pregatire si ceva viata privata constituie legi scrise. In acelasi timp, eventualele prietene ale sportivei imbratiseaza viata de noapte, distractia permanenta, cosmeticizarea faciala si corporala … Etc. Si uite asa am ajuns la unul dintre cei mai influentabili factori: anturajul. De ce sa alerg prin toata lumea si sa ma zbat sa muncesc cand prietena mea se trezeste cand vrea si e mult mai fericita? Ce ii poti raspunde?
Ca nu e adevarat? Nici vorba. Incerci sa aduci argumente pro sportului, dar mai devreme sau mai tarziu majoritatea este mult prea mare decat minoritatea. Anturajul este un lucru benefic si el doar modeleaza fiecare nou venit in functie de nevoile si cerintele indivizilor care creeaza grupul, dar el devine negativ cand incepe sa dicteze uniform o doctrina universal valabila.
Anturajul, lipsa timpului pentru viata sociala si dorinta de a fi iubita constituie punctul de plecare pentru o etapa frumoasa a vietii: indragostitul. Cand baiatul sau membrii anturajului incep sa isi arunce mrejele asupra fetei din dorinta de a petrece mai mult timp alaturi aducandu-i zilnic tot felul de cuvinte dragastoase, in capul sportivei incepe lupta de a ii multumi pe toti. De ce sa mai continui cand pe teren e chinuiala si langa baiat sau anturaj e asa frumos? Vorbim de doua planuri diferite, viata privata si viata profesionala, dar pentru fiecare a fi confortabil primeaza si mai devreme sau mai tarziu se suprapun. Majoritatea sportivelor renunta la sport, insa sunt si cateva cele ce merg mai departe.
Masculinizarea feminina produce efecte destul de importante si asupra orientarilor sexuale, extrem de multe sportive devenind lesbiene. Ciudat, dar am vazut cazuri in care o sportiva a renuntat la sport pentru ca ea nu vroia sa fie ca Navratilova, ea vroia o familie normala in viitor.
O familie normala este un alt capitol ce implica renuntarea la sport pentru o anumita perioada sau chiar total. Pentru o femeie o sarcina inseamna stop efort, pe cand pentru un barbat asteptarea unui copil nu afecteaza la fel de mult activitatea sportiva. Depinde atat de mult de familia creata daca dupa nastere vom mai avea o sportiva gen Davenport!!! Sau macar daca sportivele de valoare, chiar daca fac pasul mai devreme, sa astepte o perioada.
A antrena sportivii este un proces ce implica raspundere si echilibru pentru un antrenor. A antrena fete sau baieti este un proces asemanator pana la o varsta mica, dupa care diferentele se accentueaza si presupun o abordare diferita. A antrena sportivele este mai placut si mai facil decat a antrena sportivii, dar problemele cu care te confrunti sunt mult mai numeroase si mult mai diversificate la sportive. De felul in care, ca si antrenor, reusesti sa le rezolvi in corelatie cu fiecare sportiva va depinde pe viitor daca sportiva va avea puterea sa continue. De cele mai multe ori atitudinea antrenorului in diferite momente dificile prin care sportiva trece stopeaza sau lungeste viata sportiva, deoarece atasamentul emotional al unei sportive fata de antrenor este mult mai puternic decat al unui sportiv. Incheind cu antrenorul, calitatea principala a lui ar trebui sa fie mentinerea a unui cat mai mare calup de energie si placere pentru sportiva ce usor-usor isi va intalni cel mai de temut dusman: propriul EU. Pentru a spera ca poate … nu se va opri.
Parintii? Aici sunt atat de multe spus, dar inainte de a mai spune ceva ma opresc din start. De ce? Pentru ca de atatea ori am auzit spunandu-mise: “cand vei avea copii vei vedea cum este”. Parintii alaturi de antrenor inoculeaza, dezvolta si duc la apogeu fenomenul numit PRESIUNE, elementul primordial care duce la renuntarea mai devreme la sport.
Exista cazuri in care autopresiunea exercitata de sportiva aduce cu sine si renuntarea la sport, dar atat cat am putut cuprinde pana acum, ea are ca si substrat presiunea exercitata de-a lungul timpului.
Aud frecvent ca este mai usor de a razbate cu fetele, ca e mai usor de a lucra cu ele, ca e mai usor circuitul la fete … dar pentru cei ce vor sa lucreze cu fete sau pentru cei ce misoginismul este la puterea “n” le spun cu drag ca … fetele renunta mai devreme la sport decat baietii, cu atat mai mult cu cat numarul celor care practica un sport este infinit mai redus decat al baietilor.
Motivele financiare sau munca necesara nu constituie motive de departajare a fetelor de baieti, cel putin din maniera personala.
Astept si alte observatii, comentarii sau feedback-uri …
Cu drag,
2 replies on “De ce renunta fetele la sport …”
Inainte de renuntare, a fost ceva, s-a infaptuit ceva, pentru a avea la ce sa renunti.Mi se pare ca de fiecare data este vorba despre o alegere.Mai intai alegi sa faci sport(sau aleg altii pentru tine).Apoi afli ce fel de viata trebuie sa duci ca sportiv.Din nou faci o alegere.
Sportul intensiv inseamna altceva, iar sportul de performanta, o adevarata stiinta aplicata vietii tale.Poate cea mai grea alegere.
Cu atat mai mult cu cat sportivul a ajuns la varsta adolescentei, la varsta cand “lupta pentru independenta” se duce la superlativ.Personalitatea se contureaza tot mai accentuat si rolul ocupat de un adolescent in grupul de prieteni(sau cunoscuti) de aceeasi varsta capata dimensiuni mult mai importante decat cel ocupat in familie si in fata adultilor in general.Atunci poate aparea necesitatea unei noi alegeri.Anturajul e foarte important , dar mai ales personalitatea individului, care individ isi doreste sa fie iubit(pentru ca asa se simte confortabil) nu doar de cei care il iubeau si pana atunci, ci de un semen de-al sau de sex opus , cel mai adesea.Nu stiu care este proportia homosexualilor in randul sportivilor,dar logica imi spune ca nu exista motive ca numarul acestora sa fie mai mare decat la suta de locuitori ai Terrei care nu practica tenisul feminin de performanta.Cine isi ia ca punct de reper pe Navratilova mi se pare suspect de ipocrizie pentru ca performantele sale sportive fac sa paleasca impresiile subiective pe care le provoaca orientarea ei sexuala si ca o banala si necunoscuta functionara “Navratilova” de orientare homosexuala se afla in atatea exemplare pe strada noastra, in cartierul nostru, in orasul nostru,in tara noastra…oriunde.
Dar sa revenim la adolescentul care tanjeste dupa starea de indragosteala care ii cuprinde pe cei de-o varsta cu el.Cu totii ne-o dorim, fie ca am cunoscut-o si a trecut, fie ca e o necunoscuta.E o stare atat de placuta, de energizanta.Doar ca nu vine la simplul apel, nu e dependenta de preocupari, de profesie, de timpul acordat, de varsta.Se intampla.E bine sa stii s-o diferentiezi de dragoste si s-o tratezi ca atare: cu delicatete si cu speranta.Sigur, sunt vorbe de om batran.Si mai cred ca nimeni n-ar trebui sa rateze intalnirile din viata cu oameni care sa-i faca mai buni si mai frumosi, care sa-i iubeasca si pe care sa-i iubeasca,cu care sa impartaseasca sentimente, idei, idealuri.Pentru asta nu e nevoie sa renunti la propriile visuri,telurile propuse doar pot fi completate.Mai ales ca acum internetul si telefonia pot face lucrurile atat de usoare-ganditi-va la simbolul Ulise.
O alegere face si antrenorul de acest nivel-are un regim de viata apropiat de al sportivului din multe puncte de vedere.Motivatia lui de unde vine?Succesul sportivului pe care il antreneaza compenseaza ceea ce s-ar putea numi o viata anormala sau o viata de nomad pe care ajunge la un moment dat sa o aiba?Daca nu are propria familie, cand sa si-o faca?Daca o are,poate ca ar avea nevoie de mai mult timp acordat acesteia…ce sa mai zic de copii.Este o alegere si in sport si in orice alta profesie lucrurile pot decurge mai greu sau mai usor, unii pot, altii nu pot.Oricum ar fi, tot mi se pare foarte important unghiul din care privesti lucrurile si capacitatea de intelegere a fiecaruia.
Si parintii fac o alegere-cum sa-si petreaca timpul si cum sa-si cheltuiasca banii.De cele mai multe ori pornesc de la cele mai bune intentii pentru copiii lor si continua la fel.Nu trebuie neglijate momentele in care isi pierd rabdarea sau entuziasmul si uita care este rolul lor in aceasta poveste sportiva a copiilor lor.
Toate sunt consideratii generale,dar cred ca si baietilor li se intampla, poate la alta varsta decat fetelor, cand e mai greu sa renunte(cu toate ca eu zic mereu ca “a renunta” e varianta cea mai usoara).
Poate e vorba mai ales de caracter si de seriozitate in ceea ce face fiecare.Poate ca stradania de a intelege ce ni se intampla si ce se intampla in jurul nostru, in lume ne poate duce la alegerile cele mai potrivite.
Nu stiu daca aceasta lectura face mai mult decat un test de rabdare.Ma alatur, coach,celor preocupati de aceste subiecte si ma bucur sa constat ca aceste dezbateri ne stimuleaza si pot fi premiza unui progres.
Cu drag, yo, mam
In primul rand…stiu ca cine a scris primul comm a avut rabdare , dar cei ce-l citesc au si mai multa
In al doilea rand…ma bucur ca se discuta asemenea subiecte si as da un sfat acelei fete care gandeste modul descris: “Nu incerca sa fii in acelasi ton cu anturajul doar pentru ca asa ar fi singurul mod de a fi apreciata. Fii tu insuti si daca poti incearca sa-i schimbi pe toti, incearca sa-i faci sa fie ca tine. Cu toate ca s-ar putea sa primesti un raspuns de genul ‘Ce-ai ma, ai luat-o razna??’.” Sincer m-am cam obisnuit cu raspunsuri de genul asta si nu mai au nici un efect asupra mea.
Va rog coach sa transmiteti acest mesaj mai departe si poate in timp toti bucurestenii sau macar jumate vor merge pe bicicleta pornind totul de la un singur om ce incearca sa schimbe lumea.
cu drag,