Nervii, bate-i vina

Sofia, Bulgaria, once again … aici ma aflu de dis de dimineata si de aici incerc sa scriu cate ceva, asteptand intre timp terminarea unui sign in la un turneu futures de fete. Frig omniprezent, oboseala acumulata, conditii asa si asa …
NU POT SA JOC! Ati auzit vreodata asa ceva pe un teren de tenis? Cu siguranta ca da. Ce creeaza aceasta stare? Extrem de multe. TERENUL E PROST! NU IMI INTRA NIMIC! … Si ati inteles probabil ca pot enumera diferite variante, unele continand structuri de cuvinte interzise copiilor pana la o anumita varsta.
Ce faci intr-o asemenea situatie? Ca jucator probabil ca ar trebui sa dirijezi intr-un fel propriu totul ca sa nu se mai intample. Ca om de pe margine incerci sa dublezi repede cu cuvinte de incurajare si dupa meci sa incerci sa transformi in invataminte. Interesant ca toti stim ca nu e bine sa te manifesti asa, dar oare nu e normal?
“Copilul meu nu era asa acum ceva timp”, ar spune un parinte. Altul, “lasa ca se maturizeaza el” si tot asa putem continua.
Personal consider important nivelul de joc unde se intampla cel mai acut acest fenomen, pentru ca asftel poate se poate modela din vreme junioratului cate ceva din interiorul uman al unui copil in plin proces de maturizare care isi va intalni din ce in ce mai mult dusmanul de temut: propriul EU. Stand pe margine auzi simplu de la un parinte: ” nu mai da cu racheta ca nu e bine” si continua succint catre cei ce stau pe margine: “aia mari nu se comporta asa, nu l-ati vazut pe Federer cum se comporta pe teren?” … ciudat de interesant e ca televizorul minte atat de mult incat realitatea palpabila este de neconceput, cu atat mai mult cu cat ceea ce se intampla inainte de meci nu este stiut decat de cativa.
Azi am asistat la turneul de $100.000 din Sofia la inca o monstra din ceea ce nu se vede aproape niciodata.
Nervii, bate-i vina, sunt prezenti la toate nivelurile, dar ei sunt intinsi la maximum exact la cei la care nu te astepti niciodata: granzii. A interzice sa mai faci ceva ( sa spunem gresit ) pe teren este o eroare, cu atat mai mult cu nimeni nu vrea sa faca greseli. A accepta aceste greseli este poate o complacere intr-o situatie care pe viitor poate degenera, dar este mult mai benefica pana la un punct pentru ca pe modelul invatarii pozitive poti construi ceva, pe cand pe invatarea cu interzicere ajungi numai si numai la situatii in contradictoriu.
Multi sportivi nu sunt ceea ce clasamentul arata ( ca si atitudine ) si NU daca joci frumos si te comporti frumos vei ajunge in top. Niciodata. Vorbim de jungla unde singura lege in vigoare este legea junglei. Asta nu inseamna ca pe terenul de tenis ar trebui sa ne comportam ca un fotabalist. Niciodata.
Desi, la meciul Stelei de miercuri considerat super performanta au alocat ziarele tone de hartie, pe cand de finala Soranei la Atena au scris, inca o data, la diverse! Tenismeni, haideti sa scuipam si noi cu avant, ca poate asta devine comercial!
Si uite asa, nervii, bate-i vina, m-au napadit si pe mine, inca o data, de oftica ca realitatea este ALTA!
Cu drag,