Categories
Blog

Day III – Romania Indoor

… Continuare de pe Olimpia Tenis …

… sau tenisul jucat in sala de ai nostrii. Meciul de dublu al baietilor s-a jucat pe o carpeta cu granule intr-o sala destul de prost luminata, dar conditiile au fost la fel pentru toti si macar s-a putut juca ceva. Jocul, de un nivel destul de slab si cu multe greseli, pe alocuri demn de cateva scenete din “Cascadorii rasului” s-a desfasurat sub indicatiile tehnico-tactice ale amandoror delegatii, facand un meci de Cupa Davis sa para un joc de copii.
In primul set au fost break-uri peste break-uri, iar la 4-4 a servit Marius si cateva duble au decis soarta primului set, intrucat sarbii nu au cedat ghemul pe serviciu lor. A urmat un al doilea set la discretia romanilor care au redus din greseli si si-au adjudecat mansa secunda cu 6-3. Supertiebreak-ul a fost la discretia romanilor, ei conducand cu 6-1 la un moment dat si terminand cu 10-5. Un moment absolut comic s-a petrecut la scorul de 9-4 pentru romani, Robert la serviciu: Robert serveste, ii scapa racheta din mana care ajunge undeva in teren, timp in care Marius a jucat contra celor doi sarbi, pierzand insa punctul. Scor final Romania-Serbia: 46, 63, 10-5.
Terminarea jocului s-a produs in jur de ora 16, astfel ca pana seara la Player’s Party si cina s-a organizat inca o sedinta de pregatire fizica in sala de fitness a unui complex termal ce nu suporta descriere la ce facilitati cuprindea … oare cand si in Romania?
Un mic stop la hotel si plecam spre complex, insa intrarea se facea pe baza badge-ului de jucator sau antrenor, obiect ce lipsea lui Marius care credea ca l-a uitat in player’s lounge, astfel ca un mic ocol a trebuit facut, spre supararea Alexandrei care si-a spus punctul de vedere in stil caracteristic. Drumul dus si intors a fost facut intr-o scurta alergare de catre toti, in timp ce sedinta de pregatire a fost una destul de usoara.
Seara a fost alocata pentru Player’s party, dar si acest eveniment a fost decimat de ploaie, astfel ca nimic nu a fost mai presus decat servirea cinei.
O zi lipsita de tenis in aer liber s-a terminat, programul zilei de maine ramane la fel ca cel de astazi, cu deosebirea ca meciurile Emei si al lui Robert sunt mutate de la meciul III la meciul IV.

Romania indoor este unul din lipsurile evidente ce raman realitati vii ale unui prezent tenisistic romanesc pe care continuu il coafam sa reziste pe toate continentele asemeni reclamelor cu spuma de par tip Taft. Sunt sa spun suparat pentru ca ajungem uneori in ipostaze la care nu avem solutii si asta pentru ca lasam lucrurile sa inainteze pe zi ce trece fara a recurge la operatiile necesare unui bolnav numit si tenisul romanesc.
In timp ce scriam acest post observam ca fac o monografie a zilei , un fel de jurnal a ceea ce se intampla aici si poate ca intr-un fel asta era ceea ce decisesem ca sa fac, adica un duo blogging care sa aduca mai aproape voua intamplari reale de la un nivel inaintat unde junioratul se transforma rapid in sport de performanta.
Insa nu poti sta in frig si ploaie, apoi indoor intr-un fel de sala fara a putea spune ceea ce se intampla de fapt cu … ceea ce se joaca.
Romania indoor s-au jocul jucat in sala este de mult timp una din greutatile avute pe timp de iarna in tenis, in ultimul timp gasindu-se solutii prin achizitionarea de baloane de tip presostatic, un lucru oarecum eficient, insa mult prea putin pentru necesitatile cresterii unui campion, mai ales ca suprafata de joc a ramas tot zgura.
Una dintre situatiile destul de dese, dar intalnite iata la competitii destul de importante este alegerea unei variante alternative de joc datorita conditiilor meteo nefavorabile si de cele mai multe ori se alege un indoor cu suprafata iute. Acasa, majoritatea refuzam ca in timpul pregatirii pe zgura sa acceptam o invitatie de joc pe puncte a unui sportiv ce merge pe hard argumentand logic ca trebuie o perioada de adaptare si obisnuind sportivul ca mental sa isi ceara timp de a se adapta treptat la o situatie noua. Dar ce te faci cand ajuns la turneu esti pus intr-o asemena situatie? “Cascadorii rasului” sau ” Aoleu, unde esti mama sa ma vezi” pot fi teme sugestive pentru ceea ce se intampla …
Asta ar fi un unghi de vedere al Romaniei indoor si propun sub forma de parere ca cei ce fac pregatire pe zgura din cand in cand, dupa posibilitati, sa recurga si la un antrenament pe hard, pentru ca in viata sunt momente in care poti trece pragul prin ceea ce se cheama experienta. Mai mult, este indicat de invatat sportivii ca de mici sa nu isi mai puna atatea intrebari despre cum va fi ” acum ca se schimba suprafata asa brusc” si sa joace tenisul din primul moment in care arbitrul spune clar: “Ready? Play!”
Un al doilea aspect, mult mai dureros, este faptul ca ajungi la varsta junioratului si constati ca serviciul este o arma puternica in tenisul modern. La fel si returul. Precum si punctele scurte finalizate in forta prin inteligenta in joc. Totul se bazeaza si se desfasoara pe un fond general de agresivitate, deprinderi pe care cu greu le poti invata cand de mic esti obisnuit cu termeni ca si “constanta”, “ritm”, “constructia punctului” , “rabdare” … etc, toti specifici jocului pe zgura. Iar asta e dureros, sa observi cum joci un joc fara a sti ceea ce sa faci si din pacate nu e vina sportivilor ca joaca un joc ce nu corespunde cerintelor competitionale moderne.
Daca trecem rapid in probleme de planificare sportiva putem constata simplu ca turneele sunt organizate astfel: 3-4 luni de hard outdoor, 3-4 luni de zgura, 1-2 luni indoor, 1 de iarba si 1 de pauza/refacere/scoala etc.., iar asta din timpul circuitului ITF Juniors si pana
la terminarea carierei sportive in circuitul profesionist, iar asta vorbind de performanta la nivel ridicat. Ajungem la dezvoltarea calitatilor motrice unde forta exploziva, viteza de reactie si rezistenta anaeroba in regim aerob sunt puncte forte, iar la capitolul mental obisnuirea cu riscul in joc, concentrarea maxima pe puncte scurte, rezistenta la stress si … adaptabilitatea mentala la schimbari de situatie si lucruri noi se pot lucra si imbanatati atunci cand trebuie. Prevenirea accidentarilor, dezvoltarea masei musculare aferente fiecarui tip constitutional, intarirea ligamentelor si refacerea dupa efort sunt iarasi elemente ce tin SI de o alta abordare: tenisul indoor sau jocul pe suprafata iute.
Cand trebuie sa facem si joc indoor? De mici copii. Cu o pregatire a copiilor ce este desfasurata 11 luni pe an pe zgura, cum putem gandi ca vreodata o sa ajungem mai sus intr-un sport in care constanta este alta. Ajungi la juniori si incerci sa schimbi, dar baza este deja formata … Un mixt ar rezolva problema si este impetuos necesar a invata de mici copii sa joace si pe altceva, nu numai pe zgura.
Ce se poate face?
Construirea de sali pe suprafata iute este o problema extrem de delicata si destul de costisitoare financiar, cu atat mai mult cu cat intretinerea lor dupa o eventuala realizare devine greu de realizat. Asta e realitatea. Dar nici nu putem sta cu mainile in san si da vina pe sistem … hopa, un cuvant interesant … care sistem? As dezvolta un pic sistemul, dar nu e cazul acestui post …
Cert este ca daca un club nu are in dotare si baza materiala pe timpul iernii, ( sau terenuri cu suprafata rapida ) se pot gandi formule de asociere & colaborare intre mai multe cluburi si astfel se pot gasi solutii constructive in vederea practicarii si pe suprafete rapide a tenisului romanesc. Unde? Sali de jocuri inca mai sunt, insa chiria exorbitanta este cea care stopeaza in principal dezvoltarea normala a unui jucator tanar, de aceea asocierea & colaborarea ar putea fi o solutie.
Mai intai de toate insa, statutul unui club la aceasta ora in Romania in ceea ce priveste tenisul este extrem de ambiguu, ca sa nu mai spun ca exista cluburi fantoma care apar doar in acte. O curatire a lor si o stabilire clara a normelor legislative dupa care poate exista un club, dar si reinvigorarea notiunii de club sportiv prin organizarea de competitii pe echipe sau vechile campionate pe ligi ar putea intari celula de baza a sistemului. Pentru ca Romania indoor se poate insanatosi daca si cele responsabile cu medicamentatia ar exista cu adevarat: cluburile sportive!
Este dificil din proprie experienta sa mergi la un director de scoala sa il rogi sa iti dea cateva ore pe hard, chiar si in varianta de asociere & colaborare tot la fel as vedea-o, cu recurgerea la rugaminti sau pile, dar daca s-ar facilita totul printr-un parteneriat FRT si MEC via ANS sau guvern? Mai usor se bate palme intre rechini, nu? Sigur ca e greu, insa e mai mult decat sa stai cun mana in san, e o solutie viabila daca vrei sa operezi bolnavul.
Poate ca sectorul privat ar avea mai multe sanse de reusita la nivel de club, insa si la nivelul sectiilor cluburilor bugetare se poate mai mult. Important ar fi ca mesagerii sa fie cei ce conduc sistemul, nu noi ce ne lovim in plin de greu.
Un ultim doctor ce ar putea salva bolnavul este antrenorul. Insa ii trebuie un asistent de nadejde in persoana parintelui si daca este destul de abil poate concepe planuri de pregatire si competitionale ce devin viabile aici la juniorii mari si seniori si mai putin la cei mici de 10 ani. Cum? Cunoscand ceea ce se intampla mai departe in tenis si dorind sa ajute sportivul sa se dezvolte optim pentru a putea avea sansa sa aleaga cu un bagaj motrico-informational corect!
Majoritatea antrenorilor & parintilor pun pe primul plan rezultatul obtinut outdoor pe zgura si observa in timp ca trofeele indoor sau trofeele pe “fast courts” dispar … si mare pacat, nu a fost vina sportivului … Organizarea de competitii pe hard in alte tari, organizarea pregatirii pe iute in sala pe timpul iernii, organizarea pregatirii in academii in strainatate pe iute sunt mult mai costisitoare decat a juca in patru pe teren pe zgura pe timp de iarna, dar ceea ce economisiti la aceste varste ve-ti da inzecit la juniorat alergand dupa solutii de imbunatatire a jocului si a numarului de trofee … dar va fi prea tarziu. Nu pentru toti, dar pentru multi, da.
Cu drag,

2 replies on “Day III – Romania Indoor”

Ai dreptate,Coach, nici nu stim cum ar fi pe hard.Am mai intrat in sala iarna(asa vorbesc parintii,la plural,chiar daca sunt spectatori din cand in cand).A fost intamplare(sau sansa!?),ca pregatirea s-a facut tot pentru zgura.
Intotdeauna mi s-a parut ca nu e benefic sa i se sublinieze copilului ca schimbarea suprafetei necesita timp de acomodare, ca mai constructiv ar fi un discurs care sa accentueze capacitatea de adaptare a speciei si ca,de fapt, in orice moment putem fi in fata unor situatii in conditiile carora trebuie sa actionam.
Atunci, sa fim atenti la acest aspect, ca tot se apropie iarna si trebuie sa gasim un acoperis deasupra terenului!…
Succes la ”spectacolele” de la Europene!
Cu drag, tot yo(mam)

bah baieti pai cum spunea nea Titi trebuie sa fi-ti pregatiti pt tot felul de chestii!!!blablabla!si incepe nea titi sa ne spuna ce facea el la 5 dimineata si cum schimba el pistele ca la schi!ca asa face iarna la FRT CU JUCATORIII!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *