Categories
Blog

Nu aruncati cu pietre

In Cupa Davis se pierde asa cum se si castiga. Nu m-as grabi sa judec intrucat nu ar fi corecta abordarea, nu pot insa sa nu remarc diferenta.

Acum e liniste, indiferent de ceea ce se intampla. Nu spun ca e bine sau e rau, dar e diferit.

In perioada lui Ciprian Porumb la Cupa Davis lucrurile se doreau inflamate inainte de a incepe, vina situatiei apartinand unei decizii de Comitet Director privind un alt capitan. In realitate s-a dorit un alt mod de a gestiona o activitate si mai putin o decadere in drepturi. Nu s-a cautat vreun nod in papura vreunei persoane, s-a analizat implementarea unui sistem care sa functioneze. A fost o vreme, deja demult incheiata.

Nu sunt avocatul nimanui si, mai presus se toate, inteleg si gustul amar al esecului. Nu trebuie aruncat cu pietre in aceste momente in nimeni, insa se pot face pasi intr-un sens in care se pot obtine lucruri concrete, plecand de la echipele nationale de copii si pana la Cupa Davis/Cupa Federatiei.

Ar insemna cativa ani. O finantare corespunzatoare gestionata cat mai bine. Si un sistem coordonat de oameni implicati in fenomen zi de zi. Pare a fi o reteta teoretica inuman de greu de pus si in practica. In realitate, trebuie incercat pentru a emite un feedback.

Proiectele Cupa Davis pentru Viitor, Cupa Federatiei pentru Viitor, antrenorii departamentali si ulterior centrele departamentale urmate de centrele regionale pot reprezenta un sens. Si mai concret, intelegerea problematicii activitatii loturilor nationale, activitate care este independenta total de actiunile echipelor nationale, duce intr-un punct din care se poate pleca in construirea unui climat ce vizeaza obtinerea de rezultate stabile.

Toate acestea exista sub forma de documente, poate usor prafuite de lunile care au trecut de cand le-am lasat, repet poate, sub semnatura. Nu spun ca sunt exact cele de care are nevoie tenisul romanesc, poate doar repunctez ca de ani buni ne ocupam de imagine, functii si intrigi.

Poate se poate trece si la fapte.

Si spun asta pentru ca ajungem intr-un punct in care desi le avem pe toate, ceva nu merge. Intrucat e liniste, poate mult prea liniste, ar fi premize.

Cu drag,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *