Am incetat sa scriu cuvinte insiruite in randuri, de ceva timp, pentru ca mi-am indreptat energia spre o provocare noua, poate inca una venita intr-un moment inoportun al tenisului romanesc.
O colaborare cu federatia romana de tenis pe probleme de performanta este, de ce nu, o oportunitate in cariera profesionala, insa, in acest moment, se rezuma la a fi o munca de sisif. Si asta in zadar; caci stau ca spectatorul si ma uit cum in terenul de zgura se dueleaza fosti sportivi, de o parte si de alta a fileului, in timp ce performanta asteapta cuminte si flamanda sa intre la joc.
Probabil ca sunt multe de facut. Probabil ca cineva va trebui sa le si faca. Nu este si obligatoriu. Si cand spun asta ma refer la cei ce trebuie sa si puna osul la treaba. Caci obligatie devine ambitia si dorinta de privi ruperea de nori aducatoare de albastrul mirific. Undeva acolo se spune ca se ascunde si soarele.
Nu mai conteaza. Mergem pe incredere si speram ca, intr-o zi, vom verifica si aceasta informatie. Pana atunci imi voi disipa o parte din energii si catre loturile nationale din cadrul unei federatii ce zi de zi se afla in momentul nepotrivit la locul nepotrivit.
Este insa o provocare si ca in orice meci de tenis, cineva va pierde sau va castiga. Ceea ce nu stiu inca eu este: care este adversarul meu?
Cu drag,