Categories
Blog

In liniste

Asa e perioada prin care trecem si in care eu m-am afundat cu brio.

Malul sarbesc al Dunarii mi-a adus aminte de un trecut nu tocmai indepartat in care sentimentul placut al linistii isi traia prin mine o poveste umana reala in timp si spatiu, apoi a urmat o perioada agitata. Acum lucrurile au revenit in acelasi punct.

Briza primavarateca mi-a zbarlit pielea timp de cateva zeci de minute in care am palavragit liber si nu de unul singur si inainte sa pun capul pe perna am simtit nevoia sa scriu despre o stare pierduta in gandurile ancorate pentru sistemul federal. E aproape ora 23 si poate ca totusi e mult prea devreme pentru organismul meu de a intra in lumea viselor, insa de dragul trecutului imi voi aduce aminte, din nou, ca exista si liniste.

Sper sa reincep sa scriu, desi nu as dori sa fie o promisiune fata de mine. Voi incerca sa fiu mai activ ca si postari, mai scurt ca si numar de randuri si mai clar ca si continut. Repet, nu promit. Deocamdata ma bucur de liniste si de momentele petrecute alaturi de familia mea – NU tenisul.

Dupa destul de mult timp, familia mea inseamna si altceva decat tenis. Probabil si pentru ca familia tenisului, asa cum e ea conceputa sa fie adunata, dezbina bunul comun si partajeaza metodic interesul propriu ridicat la rang de obiectiv strategic.

Revin insa la un cadru placut mie. Am redescoperit nepasarea si asta nu e bine, dar totusi linistea asta care ma’nconjoara nu o mai pot lasa sa scape.

Noua tuturor, Sarbatori Fericite!
Cu drag

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *