Categories
Blog

Day VII – Sfarsit de poveste

…continuare de pe Olimpia Tenis …
Fiecare poveste are de toate, dar impasibil si un sfarsit. Uneori ne dorim ca povestea sa continue la nesfarsit, uneori dorim sa se termine odata, dar de fiecare data totul are si un sfarsit. Bun, rau, exista si, mai mult decat orice, indiferent de cum e el … viata merge inainte!
Am incercat pe parcursul acestei saptamani sa indeplinesc “proiectul” personal de a aduce prin intermediul blog-ului atmosfera din cadrul acestui eveniment tenisistic, tratata prin ochiul antrenorului si rezumata doar sau in principal la echipa Romaniei. Sper sa fi reusit, insa, daca nu, ramane ca pe viitor sa imbunatatesc calitativ puhoiul de informatii reale ce ar putea fi redat de la competitii unde Romania participa si semneaza condica podiumului de premiere. Poate voi reusi, poate nu, depinde …
Bad Hofgastein ramane in urma tacit asemeni fiecarui satuc-orasel din aceasta oaza de liniste din preajma Salzburg-ului, insa zilele cu incarcatura mentala raman ca si amintiri vii ale celor ce pot spune: “Aici am trecut si noi!” Cat de ciudat este sa stau pe scaunul liber si in jurul meu sa fie atata liniste de parca nimic nu s-ar fi intamplat de secole in acest loc, iar acum ceva ore nu puteam gasi macar un scaun liber de cata forfoteala si agitatie exista.
“It’ over now” si cu bucurie pot spune ca, pentru cateva momente, am fost si eu, in sfarsit, multumit! Echipa Romaniei a terminat cu aur o intrecere intre cei mai buni sportivi ai Europei, iar o sportiva aflata in pregatire a fost cea care a punctat.
Inainte de a preda stafeta concluziilor, as vrea sa reliefez doua amanunte la care am asistat si care mi-au aratat ca intr-un colt de lume sistemul poate fi si altul:
1. In Bad Hofgastein sunt chioscuri de ziare la fel ca si acasa, cu deosebirea ca numarul lor este oarecum redus, probabil pentru ca si oraselul este o statiune de munte. Uluitor este insa faptul ca accesul la ziare este conceput intr-o maniera absolut incredibila si anume: la fiecare intersectie sau punct de interes al statiunii exista cate un “dispozitiv” special care face ca ziarul sa fie distribuit. Dispozitivul este compus dintr-un stalp ( lemn ) infipt in pamant ( beton uneori ), cu o terminatie de plastic gen plic in care ziarele sunt adapostite ordonat si deasupra de tot exista o cutiuta gen pusculiuta cu pretul ziarului pe ea, astfel ca procuratul ziarului si cititul lui este liber dupa urmatoarea schema: deschizi plicul de plastic, iti i-ei ziarul si bagi banul in cutiuta. Incredibil, dar adevarat!
2. Dupa finala de simplu am mers la office desk si am cerut transportation pentru a doua zi dimineata, lucru care a fost notat intr-un caietel tip, primind in acelasi timp toate confirmarile ca este ok. Ulterior, planul a fost schimbat din nu stiu ce motiv, astfel ca drumul pana la gara devenise incert, singura solutie viabila devenind un taxi, mijloc de locomotie ce a fost comandat de una dintre persoanele din organizare intr-un final. Toate bune si frumoase, trece seara, trece si micul dejun si iesim afara sa asteptam taxiul. Ce a urmat nu am crezut posibil niciodata: la un moment dat, o limuzina de culoare negru impecabil marca Mercedes ( LIMUZINA ) intra pe alee, fara nici un fel de inscriptie, iar Ema spune in gluma:”A venit si taxiul!” … nici nu apuca de terminat de spus, ca limuzina se aproprie silentios de noi, se opreste si o doamna la patru ace deschide geamul usor si intreaba: “You ordered a taxi?” … Ce a urmat nu este posibil de a fi descris, rasete, mirari, ghionturi … ne-am suit in limuzina si nu am scos nici un sunet timp de aproape 5-6 minute cat a durat drumul pana la gara, iar apoi daca am reusit sa multumit cum trebuie. Femeia s-a uitat la noi si calma a rostit ” With pleasure, good luck!” … OAUUUU …
Drumul cu trenul catre Munchen a avut si el un moment amuzant la Salzburg cand a trebuit sa schimbam trenul si anume o cursa contra cronometru de cateva minute de la linia 11 la linia 5 pe sub un tunel si cateva scari, cu ceva bagaje in mana … dar totul a trecut rapid si singura escala ramasa a fost fara alte peripetii. Zborul Lufthansa avea sa aterizeze conform orarului de zbor la Bucuresti aducandu-ne acasa, iar surpriza placuta a fost la iesire cand am fost primiti cu flori si un banner improvizat de catre apropriati ei Emei, Ioana Alecsiu si mama lui Sergiu …frumos, extrem de frumos …

… Sfarsit de poveste …
…………

Mereu este minunat cand totul se termina cu bine, dar Coach’s Corner prefera sa vorbeasca si despre ceea ce nu se vede niciodata, sa nu taca si sa mai spuna si lucrurilor pe nume, in mod constructiv, fara a da nume de data aceasta. Cei ce se vor simti lezati pot exercita actiuni controlate de a administra repetat aspirina pana durerile de cap vor trece … si atunci vor sti ceea ce au de facut ca pe viitor sa nu mai repete greselile facute. Mai mult, nu este un pamflet, este o realitate si nu are menirea de a servi ca si sfat, indrumare sau adevar absolut. Fiecare dintre dumneavoastra sa citeasca si sa interpreteze asa cum crede de cuviinta.
Incep cu inceputul si voi ordona sistematic “concluziile” asa cum ele au intervenit brutal in viata tumultoasa a unui antrenor:
1. Draga responsabili cu criteriile de desemnare a sportivilor ce reprezinta Romania la Campionatele Europene, Balcanice si a tot ceea ce inseamna turneu de obiectiv: va rog a avea bunavointa de a clarifica in mod transparent criteriile dupa care se fac nominalizarile si a le publica la loc vizibil si public in timp real, optim si util. Ceea ce s-a intamplat SI anul acesta este un precedent ce exista de cand eram eu mic copil, iar asta parca trebuie sa inceteze.
De aici a plecat titlul la 18 ani pentru cei ce nu stiu, pentru ca Ema Bogdan trebuia sa participe la categoria de 16 ani, dar datorita unor … a fost rugata sa inainteze la categorie superioara de varsta, lucru ce initial a fost refuzat categoric.
( Concomitent va rog de asemenea sa finalizati si “Criteriile de desemnare a official coach in competitiile internationale” si “Criteriile de desemnare a componentilor loturilor nationale” ( precum si componenta lor, daca se poate ) ).
2. Multumiri totusi unor persoane din FRT care au sprijinit constant cererile de bun simt, zic eu, ale unei echipe de sportivi-antrenor si care au inteles ca a ajuta la nevoie se poate realiza cu VOINTA. Se stiu ele si le multumesc!
3. A nu se uita gafa impardonabila care a zdruncinat pentru cateva minute o sportiva careia i se promisese ceva fara drept de apel si care s-a trezit intr-un final ca totul fusese doar … o promisiune. ( a se citi postul “Promisiune … ” din data de luni 14 iulie de pe Coach’s Corner )
Campionatul European de Juniori 18 ani a bociferat frenetic zilnic improscand schije informationale catre cei ce au avut urechi sa auda si ochi sa vada, astfel ca voi imprastia la randul meu analize a ceea ce putem face mai departe pentru a rezista cerintelor impuse…
a) “Romania indoor” ramane una din marile dificultati ale sportivului roman ce isi pune amprenta asupra dezvoltarii optime a campionului de maine. Se desprind doua aspecte importante:
– dezvoltarea absolut necesara a calitatilor si aptitudinilor necesare jocului pe suprafete rapide inca din fazele primare ale invatarii tenisului;
– puterea unui club sportiv in Romania, celula de baza a sistemului care ar putea revigora Romania indoor daca s-ar crea premizele necesare.
Adaug aici si faptul ca ultimii ani au adus tenisul romanesc intr-un colaps din punct de vedere al notiunii de club sau sectie sportiva de tenis, multe disparand fara noima, iar restul neavand practic nici un drept, doar obligatii. Sunt capitole importante din legea ce reglementeza normele financiare in activitatea sportiva in Romania ce necesita upgradare imediata pentru a putea permite cluburilor sa supravietuiasca si in ramura de sport numita tenis, insa numai o federatie sportiva poate propune mai departe institutiilor abilitate un asemenea proiect si numai cei cu “boase” pot si schimba ceva. Deocamdata de ani buni totul se schimba pentru altii, pentru noi tenismenii ni se spune simplu: “Turnele de grand slam nu pot fi premiate”, “Nu aveti campionat mondial”, “Ce statut aveti voi tenisul, sunteti amatori sau profesionsiti?” …iar astfel nu putem rasplati valoarea si mai departe nici nu o putem pregati cum trebuie pintr-un sistem eficient care sa cuprinda si Romania indoor cu toate implicatiile ei benefice. Nu degeaba am facut referire la aceste aspecte, iar ce stiu sistemul stiu bine unde am vrut sa bat clopotele!!!
b) jocul de dublu sau “individualismul la patrat” este un fenomen pur romanesc contrazis cu putere de exceptia Mergea-Tecau. In rest, inca o data deficienta in sistemul de predare-invatare a bagajului necesar unui jucator de tenis in ceea ce priveste si jocul la dublu pe perechi ramane o gaura neagra ce nu o vom inchide daca in continuare jocul la simplu ramane singurul obiectiv de pregatire. Solutii sunt nenumarate, dar principala ramane: jucati si proba de dublu la copii, atat in antrenamente, cat si in competitii. Nu toti veti juca si dublu la profesionisti, dar veti face o apropriere la fileu si un voleu corect fara a va fi teama ca veti gresi intr-un joc de simplu ce necesita aceste lucruri din ce in ce mai mult.
c) pregatirea fizica. Aici sunt multe de asezat si ma tem ca voi divaga extrem de mult, insa se desprind urmatoarele:
– pregatirea sa fie efectuata SI individual pe calitatile si aptitudinilor sportivilor, pe stilul de joc agreat si practicat de sportiv ( in concordanta cu cerintele competitionale ale unui astfel de stil )
– pregatirea sa fie efectuata de mici si sa aiba caracter placut, pentru ca se observa o greutate inimaginabila in a efectua o sedinta de pregatire fizica in randul juniorilor
– pregatirea sa fie continuata si pe timpul turneului si nu STOPATA
– atentie la programul de incalzire si mai ales cel de refacere dupa efort – aproape inexistente
– dezvoltarea centurii abdominale corespunzatoare, precum si a calitatilor ce sustin faze de atac sustinute, indiferent de ce stiul de joc vorbim
– dezvoltarea si implementarea teoretica & practica notiunilor corespunzatoare jocului de picioare specific tenisului ( footwork )
Recomand sa se implementeze pe cat posibil in sedintele de pregatire fizica, dar si in antrenamentele specifice de tenis un program de exercitii pentru prevenirea accidentarilor in tenis, lucru care lipseste cu desavarsire.
d) tendinta agresiva din punct de vedere tehnico-tactic este singurul lucru major care se poate desprinde de la acest campionat si constituie sa spunem o viteza lipsa a alor nostrii, sub doua aspecte diferite:
– fete: servici & retur si faze fixe, finalizari in forta si … aparitia mingiei stop ( element de rupere a ritmului de joc si in acelasi timp de finalizare ). Mingea rotunda ca element de pregatire a punctului, dar si slice-ul de rever sunt de asemenea elemente ce se regasesc in jocul fetelor de top.
– baieti: agresivitatea la ei se bazeaza pe doua sitluri diferite. Unul de servici si veniri dese la voleu cu un retur blocat sau slice cu culca mingea. Altul de pe spate cu multe mingii inapoi date, foarte multe rotunde, dar cu construirea si asteptarea finalizarii aproape constant in fiecare punct cu lovituri castigatoare si NU asteptarea greselii. Varietatea este elementul omniprezent!
e) toata lumea joaca si se pregateste indiferent de ceea ce se intampla pe teren. Ai pierdut sau ai castigat nu schimba cu nimic programul zilei, o mentalitate complet diferita fata de ceea ce regasim in ale noastre tabere.
De asemenea, sportivul joaca singur de cele mai multe ori meciul, asistat la greu de coach, iar dupa se discuta ceea ce a fost. Unii antrenori scriu pe hartii, altii asista “morti” pe banca, altii vorbesc si rad cu ceilalti de pe margine … putini sunt cei ce sufla unui corigent materia de examen !!! Iarasi o altfel de mentalitate. Si de exemplu, antrenorul francezilor nu stiu daca a scos trei fraze toata competitia in timpul meciului, numai “Allez!”,”Encore!”, Comme ca!” …
f) capitolul mental. Si aici ar fi multe, dar in principal as vorbi de atitudinea sportivului de pe teren. Bodylanguage: expresivitate sau chinuiala? Cum gandeste interiorul este expus spectatorului in toata splendoarea lui si, desi la toti sportivii exista nervi si frustrari, la foarte putini dintre cei de top exista si placere in joc … transpusa magistral printr-o conduita libera ce incanta pana si ochiul critic al unui antrenor … ca mine.
g) nu in ultimul rand, dar foarte important, este aspectul numit acomodare cu atmosfera de turneu. Tin sa remarc si sa atrag atentia ca ajungerea in seara dinaintea meciului nu este o actiune profesionista a unui lot ce tinteste medalie, cu atat mai mult cu cat conditiile climaterice sunt diferite in mod radical, mingiile, terenurile … etc …
Cu drag,

2 replies on “Day VII – Sfarsit de poveste”

Sper sa citeasca toti sportivii care stiu de blog.Macar ei …si sa invete…
De-abia acum imi dau seama ca datorita acestui blog am fost si noi putin la Europene;au trecut atatea turnee despre care nu stiam nici rezultatele in timpul desfasurarii lor, ce sa mai vorbim despre restul aspectelor -peisagistice, emotionale, organizatorice,subiective, obiective etc…
Multumiri pentru ca ne-ati permis sa fim o saptamana in Austria, alaturi de Echipa Nationala de Juniori 18.
Cu drag,yo(mam)

ce faci frate?bah nu te mai opresti din scris zici ca esti o masina!!jajajajaj
bah eu ce pot sa spun,cam nimic ca nu am citit ce scrii ca sti ca ma apuca somnul(jajjajaja)ci vroiam sa te intreb daca mi-ai luat ceva de pe unde ai fost!!!bah misto poze cu trofeul!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *