Cati nu ar vrea sa reuseasca break-ul pe serviciul lui Tiriac macar idilic vorbind? Multi, atat de multi se pare ca ar fi raspunsul incognito rastit in soapta din spatele vreunei prelate batute de vant si zgura rosie. Raman infim de putini cei care inainteaza cu tupeu in partea adversa a terenului de joc cautand cu privirea mustata diabolica a lui cel ce serveste …
Sssstttt … astea sunt prostii! … caci lui nu-i pasa de puciurile doctrinare ale unor gasti de chibiti ce doresc cu inversunare un pic din felia vizionara a unui fenomen la scara macro insurubat in realitate de cel ce anunta vanjos ca timpurile se schimba cat ai clipi din ochi si in tenis. “Jucam?” si astfel Mutua Madrilena Madrid Open 2009 instaleaza ingrijorarea in randul celor patru giganti invitand cu cartile pe masa la dialog prin suprimare, un viitor probabil ce satisface poftele efemere ale unui gurmand elegant gata de prada.
Zgura albastra, acoperis rabatabil pe trei arene, manechine si manechini pe post de copii de mingii plus bani la greu in dreptul premierilor … inovatii futuriste ce declanseaza furnicaturi placute numai la o simpla aruncatura de priviri nevinovate, imprastiind savoarea unui nou etalon al perfectiunii sau chiar normalitatii in tenisul mondial.
“Silence please” si tribunele amortesc. Serveste Tiriac! si simti cum zumzetul multimii isi asteapta semnalul de eliberare din cusca infranarii voite impuse de trecutul tocmai trait. Si el a fost dat!
Cu drag,
Sssstttt … astea sunt prostii! … caci lui nu-i pasa de puciurile doctrinare ale unor gasti de chibiti ce doresc cu inversunare un pic din felia vizionara a unui fenomen la scara macro insurubat in realitate de cel ce anunta vanjos ca timpurile se schimba cat ai clipi din ochi si in tenis. “Jucam?” si astfel Mutua Madrilena Madrid Open 2009 instaleaza ingrijorarea in randul celor patru giganti invitand cu cartile pe masa la dialog prin suprimare, un viitor probabil ce satisface poftele efemere ale unui gurmand elegant gata de prada.
Zgura albastra, acoperis rabatabil pe trei arene, manechine si manechini pe post de copii de mingii plus bani la greu in dreptul premierilor … inovatii futuriste ce declanseaza furnicaturi placute numai la o simpla aruncatura de priviri nevinovate, imprastiind savoarea unui nou etalon al perfectiunii sau chiar normalitatii in tenisul mondial.
“Silence please” si tribunele amortesc. Serveste Tiriac! si simti cum zumzetul multimii isi asteapta semnalul de eliberare din cusca infranarii voite impuse de trecutul tocmai trait. Si el a fost dat!
Cu drag,