Am ramas surprins sa constat ca articolele scrise se citesc si de cei pe care uneori ii mai aduc in atentia reflectoarelor ca si exemple sa spunem negative. Probabil ca ei reusesc sa faca si lucruri minunate si probabil ca realitatea perceputa de mine este trunchiata oarecum, insa chiar nu ma grabesc sa fiu oleaca mai atent la ce scriu in continuare despre cei ce gafeaza impardonabil in situatii ce nu suporta o foarte mare paleta de solutii eficiente. De ce? Pur si simplu pentru ca ceea ce am scris nu a fost doar un pamflet pe care ulterior sa il rastalmacesc in functie de abordarea sau supararea celui aflat la inaintare pe blog. Sunt departe de luptele duse mai nou prin intermediul Tv-ului pentru functii in cadrul FRT, sunt departe de a face pe desteptul intr-o bransa de intelectuali sportivi, sunt departe de a cauta adevarul prin expunerea unidirectionala de evenimente, sunt departe de multe si asta e o realitate…Dar macar mai incerc din cand in cand sa expun mici intamplari traite ce tin uneori si de interes sportiv sa spunem romanesc. Asa ca dle antrenor federal, nu am nimic cu nimeni, dar am taxat decizia simpla ce a suportat o orientare un pic diferita, asemanator surubelnitei de care faceati referire deunazi.

Ma uit inapoi si observ cum de cele mai multe ori am scris despre lucruri mai putin placute sau cu o oarecare tenta negativista. Nu cu un scop anume, dar cu siguranta ca mi-am dorit sa pot avea o goarna care sa strapunga aerul pentru a improsca unele fenomene ciudate si cum blogul se aproprie, am dat navala. Dar sunt si lucruri care apartin mirajului.

M-am bucurat cand am primit mesaj de felicitare de la directoarea centrului national de tenis, m-am bucurat cand am vazut ca in italia Vlad Cirla a reusit semifinala de turneu ITF Juniors de gradul II, m-am bucurat sa observ ca la 14 ani vine din spate un pusti desemnat sportivului anului 2007 de catre Tennis Europe la categoria 14 ani. Si multe altele. Bravo.

M-am intristat la loc instantaneu sa vad cum antrenorul are permanent bagajul facut si culege clipe ireale in fractiuni de secunda, m-am intristat sa vad cum un statut de champ doritor de champ mai bun este prafuit cu propria dorinta, m-am intristat sa vad ca sistemul inca raguseste.

Brusc, am revenit la bucurie si am pasit de dimineata pe teren incepand un nou drum. Ca de fiecare data. Mai conteaza ca sunt prea multe neajunsuri? Fiecare cu ale lui…

Cu drag,