Asa ma simt cand incep sa gesticulez ferm si sacadat in balonul Centrului National de Tenis ca regulile trebuie respectate. Nu si degeaba avand in vedere ca se desfasoara un turneu, de fapt o selectie nationala, cei mai buni sportivi se intrec, ambitii mari … si inca o data acelasi peisaj trist al atitudinii sportivilor. Ce fac arbitrii … pricep ce le spun eu, dar nu inteleg nimic din ceea ce cred ei ca au priceput de la mine … stiu, extraterestrul de mine exista si nu are ce face … ca in multe alte dati cand deranjez cu ideea ca se poate face si altceva in tara aceasta mai mult decat starea de nepasare in care ne-am adancit; sau de indolenta; sau …
Ma uit mereu in ochii arbitrului de scaun ce asteapta probabil ca sportivul sa sparga o racheta, sa loveasca pe cineva cu racheta sau sa il injure de mama pentru a intelege ca regulamentul jocului de tenis trebuie aplicat si respectat. Problema nu e ca nu stie regulamentul arbitrul, ci ca in regulament nu e scris negru pe alb cate rachete ai voie sa arunci, in ce fel, la ce interval, cu ce intensitate, daca mai mixeaza si cu ceva vorba jucatorul … ?! … pentru a putea aplica regulamentul.
De partea cealalata sportivul a uitat ce are de facut pe teren. El ar putea sa joace, dar racheta nu il lasa … in situatiile dificile oricine altcineva la impins, numai el nu. Ca a uitat ca a participat la o intrunire si a ascultat ce are si ce nu are voie sa faca, se mai intampla. Ca mai si semneaza ca a luat la cunostinta de cele expuse si apoi uita iar, devine suparator. Ca totusi face ce vrea muschii lui si nu il intereseaza de restul (de faptul ca si alti sportivi pot beneficia de aceleasi conditii de joc, dar nu deteriorate), devine co comment. Ca sfideaza orice si pe cei ce fac posibilul cadru ca el sa joace tenis … devine inuman.
Am folosit verbul “a uita” pentru a nu spune ca nesimtirea este mare. Sau conduita morala a unui tenismen nu exista. Alegeti voi ce va convine.
Nu exista reguli, desi in unele cazuri inteleg nervii. Asta nu inseamna ca se pot incalca regulile … vorbim de cele ale tenisului, ale bunului simt, ale conduitei morale, a ceea ce se vede din exterior la un jucator ce vine pe teren sperand ca va fi ca Roger, Rafael sau Justine … ambitiile sunt mari sa ajungi langa ei, dar toti cei ce aspira uita ca toti granzii sunt in ochii lor … niste extraterestrii.
Vrei sa ajungi la ei, comporta-te ca un extraterestru. Iesi din rahatul cotidian in care la prima abatare arunci cu racheta si vei deveni unul ca ei … si la fel de normal (in ochii lor).
PS: cei ce incalca regulile sunt insa uneori greu de inteles, in special ca sunt persoane ce ar trebui sa le aplice ei primii. Am recomandat si rugat cu tarie jucatorilor sa nu se intre cu adidasii de strada pe greenset (din foarte multe motive) interzicand sa joace vreun meci oficial … ?si azi dimineata, ora 8.15 minute, terenul 2 de greenset, un antrenor incaltat cu pantofi butucanosi, blugi si geaca servea implacabil de la linia de T pentru ca sportiva lui sa poata sa faca returul. Acelasi om ce la randul lui semnase ca va respecta regulile. Asta-i Romania … se poate spune cu brio ca omu a facut exact ce a vrut muschii lui … exact ca jucatorul din teren. Huh, oare exista conexiuni?
PS 2: cand cineva nu face, incepi sa il bestelesti. Cand cineva face insa, macar bunul simt sa respecti ar putea sa existe. Exista atmosfera de turneu cu extrem de multe lucruri bune, exista teste fizice, exista circuit medical, exista antrenori federali pe teren, exista lucruri ce au un obiectiv si mai ales au continuitate logica … exista ceva in plus si mai aproape de ce poate fi facut pentru sportivi … huh si asta in Centrul National de Tenis, Bucuresti, Romania anul 2010 … deci se poate … cand vad insa cum percep sportivii, imi vine sa fac si orice altceva … adica nimic … sau mai nimic.
Cu drag