E o intrebare care poate fi analizata din mai multe puncte de vedere. Eu am ales unul dintre ele.
Eficienta unui proces de pregatire a unui sportiv depinde de imbinarea potrivita a cumulului de factori in doua momente la fel de importante:
- in competitie
- in antrenamente
El, antrenorul, are 2 maini si 2 picioare si un timp unic. Si mai multi copii in pregatire. Plus familie.
El, parintele, are 2 maini si 2 picioare, (minim) un copil si o mare dorinta de la antrenor.
El, sportivul, are 2 maini si 2 picioare, (minim) un parinte si aceeasi dorinta ca a parintelui.
In tenisul de competitie la nivelul copiilor si juniorilor exista o intrebare. Cand e mai potrivit ca sportivul sa aiba antrenorul potrivit langa el:
- in competitie?
sau
- in antrenamente?
Din mai multe motive, un antrenor nu poate fi prezent cu un sportiv in amandoua ipostazele, asadar vom evita din start varianta optima cu raspuns simplu: in amandoua. Vom aborda varianta tehnica (sportiva), cu argumente: competitie vs antrenament.
Sigur, putem aborda si nuantele, dar prefer sa le lasam pentru un articol viitor, ca de exemplu: (ce inseamna) antrenorul potrivit?
Cu drag,
PS: ar fi interesante si raspunsurilor parintilor. Cer prea mult sa fie si un (fost) sportiv?