Timpul trece si o face in liniste sau cu mare zarva, depinde de unde te afli. Mai nou, totul a devenit ireal de neprevazut.
Au revenit sarbatorile de iarna si cu ele si posibilitatea de a sta mai mult cu copii mei si sotia (familia la modul general), de a mai ordona din treburile personale (caci ele raman mai mereu ultimele in lista), de a citi … apropo, imi place sa citesc orice, dar nu reusesc de destul de multa vreme sa termin ceea ce incep, daramite sa continui intr-o oarecare forma regulata. Intr-o zi, tot ma incurajez, voi si reusi.
In ultimele saptamani am ascultat parinti ai copiilor/jucatorilor si le-am transmis la randul meu informatii. Am indus discutii cu colegii si am primit puncte de vedere, am cerut combativitate prin argumente si le-am primit, slava Domnului. Am transferat constant din responsabilitate si lor, jucatorilor, iar usor-usor tenisul lor se simte mai mult decat o poate face tenisul meu.
In lipsa cartilor, experienta acumulata prin comunicare devine carte citita si de necitit altadata. Vorba unui proverb african: “If you want to go quickly, go alone. If you want to go far, go together.“
Incepe un an nou, in curand. Sa ne revedem cu bine si La Multi Ani !
Cu drag