Un articol in care vom folosi nume. Situatia o cere.
Directorul General A. Rizu si-a inaintat demisia public si si-a retras-o numaidecat. Ar fi singura concluzie directa ce reiese din mesajul transmis:
In fapt, omul numit de presedintele G. Cosac in echipa actualei conduceri salveaza o situatie incurcata in care vicepresedintele D. Pescariu a folosit-o fara remuscare impotriva unui copil nevinovat. Nu e o stire, e un fapt consumat caci la Braila nu a fost pusa intr-o lumina nefavorabila FRT si conducerea FRT.
Acolo s-a judecat miseleste munca unui copil.
El, copilul nimanui, cu ce a gresit sa plateasca periodic politele invocate nejustificat de un binefacator ?
Cu nimic. Poate cu numele: el nu e neam de ciocoi.
Se duc lupte cu usile inchise, iar verdictul il primim codificat prin anunturi si procese verbale. E o lupta a lor si se vede, caci e din ce in mai mult o lupta intre unul si altul ce transpira public, apoi dispare ca si cum nu ar fi existat. E grav. Si nedrept.
Oferiti-va recunostinta intr-un alt fel si lasati copii in pace! Nu e un indemn, ar fi o normalitate. Si este esenta mesajului transmis.
Conteaza
mult prea putin faptul ca una din persoanele prejudiciate in vreun fel este un copil de lot national
si
mult prea mult satisfacerea recunostintei pentru votul primit din partea unui membru elector.
Conteaza
mult prea putin ca nu poti sterge cu buretele bataia de joc aplicata unei familii intregi
si
mult prea mult ca cei ce fac asta sa cada in picioare.
Conteaza
mult prea putin ca mana dreapta a presedintelui si-a cerut scuze si nu oricum, ci public
si
mult prea mult ca vicepresedintele este mai puternic ca si presedintele.
El, copilul nimanui, va merge inainte pentru ca el are de partea lui normalitatea. Ei … ?! Ramane de vazut, daca vom mai avea si ochi de vazut ceva.
Cu drag,
2 replies on “Ciocoii si el, copilul nimanui”
Din cate inteleg eu, prin acest comunicat, domnul A. Rizu isi cere scuze fata de Conducerea FRT si mail ales fata de domnul vice Dinu Pescariu, nicidecum fata de sportivul Razvan Mihai Marinescu, cel care a plans si s-a simtit nedreptatit.
Oare Rizu a vazut vreodata un copil plangand? Eu am fost acolo, l-am vazut plangand si nu intelegea ce i se intampla. Parintii incercau sa-l linisteasca si sa-i spuna ca totul va fi bine.
Oare intaleg eu bine, matematic si logic:
1. Marinescu e pe tablou.
2. Domnul Vice anunta ca Marinescu nu are drept de joc.
3. Marinescu e scos de pe tablou, copilul e nedreptatit si plange.
4. Domnul Rizu anunta ca Marinescu are drept de joc.
5. Marinescu e pus iar pe tablou (obtine locul 4 la simplu si 2 la dublu)
6. Domnul Rizu isi cere scuze fata de domnul Vice.
Atunci in concluzie avem: Domnul Rizu regreta (prin scuzele pe care le prezinta) ca a luat o decizie contrara Domnului Vice, ceea ce rezulta ca acum este de acord cu decizia luata de Domnul Vice, adica Marinescu nu are drept de joc.
Si in alta ordine de idei, daca iti asumi responsabilitatea unor greseli, atunci suporti consecintele. Care consecinte? Cu ce plateste Domnul Rizu sau in ce mod e sanctionat? Cine il sanctioneaza?
Iar pana la urma fata de cine considera Domnul Rizu s-a gresit: fata de Sportivul Marinescu (ba joci, ba nu joci) sau fata de Vice? Cine a avut imaginea prejudiciata?
@ Testo: Ai punctat bine si la obiect. Raspunsul intrebarilor il vei primi vag printr-un nou proces verbal de Comitet Director, caz in care un singur amanunt nu ar fi bine sa il omiti: pe ei nu ii intereseaza de voi, iar asta se simte palpabil.
Cu drag,
PS: exprimarea opiniei contrar conducerii a fost sanctionata cu varf si indesat la un moment dat. Acel moment a revenit. Intelegi ce vrei.