Societatea romanesca iti inoculeaza cu tupeu sedative zilnice in speranta ca astfel se vor accepta situatiile de fapt inregistrate. Oriunde mergi esti lovit de agitatie, reguli inexistente, cuvant incalcat.
Dimineata toate intersectiile Bucurestiului erau o piata miscatoare in care fiecare dirija caruta proprie negociind prin semne , claxoane, injuraturi si toate cele aferente. ” Ce vrei domnule, daca a fost summit?”, afirma un militian tanar in sitir azi la Piata Muncii. Eu nu am gasit legatura cu ce a fost si ce se intampla in momentele alea, dar conta?
Ma indreptam linistit spre antrenament si prins in tot ambuteiajul infernal ma gandeam ce asemanare izbitoare este intre tot ce misca in Romania.
Lista cu provocari redactata cu migala de duminica era gata de mazgalit cu statusul de rezolvat, dar paradoxal la sfarsitul zilei am constatat ca nu numai ca am alergat degeaba o zi intreaga, dar au mai aparut si alte insemnari. Contabilitatea este fenomen strain mie, dar o simpla aruncare a privirii pe lista de dimineata zbiera a paguba.
Iti vine un mail de genul: ” Is any way we can send … within UE, not to Romania?” si te apuca rasul isteric daca stai si te gandesti ca anuntau cu surlite si trambite acum ceva timp evenimentul extraordinar cum ca suntem locatari ai spatiului european cu drepturi depline. La TV da bine, dar in realitate esti tot roman in pasaport urmarit in fiecare market european ca nu cumva sa furi ceva simbolic pe post de suvenir. Am asteptat ceva materiale sportive din Anglia si azi mi s-a raspuns elegant cu ce e scris mai sus. Despre ce vorbim?
Incerci sa inghiti ambuteiajul prezent zilnic in societatea romaneasca, dar nu intelegi de ce.
Incerci sa te implici in procesul de schimbare si constati ca lista zilnica suporta numai adunari si inmultiri, foarte rar si scaderi sau impartiri. Treci peste, dar nu intelegi de ce.
Arunci cu banii peste tot si constati ca i-ai cheltuit pe nimicuri, dar treci peste, desi nu intelegi de ce.
Ceri sprijin si ti se spune sa revii a doua zi. Ceri respect si ti se arata obrazul. Ceri reguli si ti se raspunde ca nu exista pe hartie. Ceri rasplata muncii proprii si primesti ce a mai ramas de la celalalt. Ceri si cu atat ramai. Treci peste, dar nu intelegi de ce.
Primesti tot felul de refuzuri si treci peste, dar si aici nu intelegi de ce.
Mai primesti si feedback-ul strain si pleci capul. De ce?
Constati uneori ca te agiti sa fie bine si culegi simplu ca ai facut rau. Ascultam azi schita rezolvarii oricarei probleme si mi-a ramas intiparita in minte rezonanta adevarata a ce se ascunde in spatele schitei brute. Daca ai o problema si o stii numai tu poti sta linistit, pentru ca nu exista nicio problema. Daca cineva afla, atunci ai o problema…
Cu drag,
Dimineata toate intersectiile Bucurestiului erau o piata miscatoare in care fiecare dirija caruta proprie negociind prin semne , claxoane, injuraturi si toate cele aferente. ” Ce vrei domnule, daca a fost summit?”, afirma un militian tanar in sitir azi la Piata Muncii. Eu nu am gasit legatura cu ce a fost si ce se intampla in momentele alea, dar conta?
Ma indreptam linistit spre antrenament si prins in tot ambuteiajul infernal ma gandeam ce asemanare izbitoare este intre tot ce misca in Romania.
Lista cu provocari redactata cu migala de duminica era gata de mazgalit cu statusul de rezolvat, dar paradoxal la sfarsitul zilei am constatat ca nu numai ca am alergat degeaba o zi intreaga, dar au mai aparut si alte insemnari. Contabilitatea este fenomen strain mie, dar o simpla aruncare a privirii pe lista de dimineata zbiera a paguba.
Iti vine un mail de genul: ” Is any way we can send … within UE, not to Romania?” si te apuca rasul isteric daca stai si te gandesti ca anuntau cu surlite si trambite acum ceva timp evenimentul extraordinar cum ca suntem locatari ai spatiului european cu drepturi depline. La TV da bine, dar in realitate esti tot roman in pasaport urmarit in fiecare market european ca nu cumva sa furi ceva simbolic pe post de suvenir. Am asteptat ceva materiale sportive din Anglia si azi mi s-a raspuns elegant cu ce e scris mai sus. Despre ce vorbim?
Incerci sa inghiti ambuteiajul prezent zilnic in societatea romaneasca, dar nu intelegi de ce.
Incerci sa te implici in procesul de schimbare si constati ca lista zilnica suporta numai adunari si inmultiri, foarte rar si scaderi sau impartiri. Treci peste, dar nu intelegi de ce.
Arunci cu banii peste tot si constati ca i-ai cheltuit pe nimicuri, dar treci peste, desi nu intelegi de ce.
Ceri sprijin si ti se spune sa revii a doua zi. Ceri respect si ti se arata obrazul. Ceri reguli si ti se raspunde ca nu exista pe hartie. Ceri rasplata muncii proprii si primesti ce a mai ramas de la celalalt. Ceri si cu atat ramai. Treci peste, dar nu intelegi de ce.
Primesti tot felul de refuzuri si treci peste, dar si aici nu intelegi de ce.
Mai primesti si feedback-ul strain si pleci capul. De ce?
Constati uneori ca te agiti sa fie bine si culegi simplu ca ai facut rau. Ascultam azi schita rezolvarii oricarei probleme si mi-a ramas intiparita in minte rezonanta adevarata a ce se ascunde in spatele schitei brute. Daca ai o problema si o stii numai tu poti sta linistit, pentru ca nu exista nicio problema. Daca cineva afla, atunci ai o problema…
Cu drag,