Categories
Blog

Serveste coach, primeste ministra

Inca Cairo, tot tenis ( pe ) camp, acelasi sport, fara doar si poate exact aceleasi apucaturi umane: miscare sportiva. Cam acel ceva ce deja a intrat in cartea de istorie aproape in acelasi timp si spatiu cu Ilie si decoratia lui de cavaler al legiunii de onoare, merite recunoscute cu siguranta nu datorita orei in plus la stiinte exacte, ci, poate, mai mult datorita chiulelii de la ea sau a acelei infime ore in plus de zbenguiala la scoala in aer liber si/sau sala de sport, fie ea cum o fi. Nu am nimic cu ora de mate, de romana si tot asa, nu incurajez chiuleala sau delasarea in favoarea educatiei fizice, dar a fi sanatos educational vorbind inseamna a scutura sunca si grasimea macar la misto pentru cateva zeci de minute pe saptamana intr-un cadru organizat, nu numai a invarti pixul printre degete contratimp la testul de mate ca exista un lapsus la geometria in spatiu.
De ce ma sacaie decizia ministrei educatiei E Caterinca Andronescu asa mult inca? Aflat la tenis de parte de casa ma uit in jur si cu mana pe inima injur cu sperjur cum e posibil ca “tampitii” astia de egipteni sa construiasca un cartier nou numit New Cairo in care au inglobat un ditamai complexul sportiv cu de toate, adica unii fac in asa fel incat cauta spatiu de miscare, iar acasa una “dastaptareasa” face ca limitele cele mai accesibile si mai limite existente sa fie eradicate cu totul!!! Si cum cu siguranta nu ea este singura ce a decis, ma intreb daca nu cumva toata gasca de consilieri in frunte cu ministra au sechele din copilarie ca li s-a stricat media tocmai la sport ca nu au putut sa sara capra. Poate verifica cineva?
Am spus de Ilie, se stie de Nadia, Hagi, Pataichin si restul … oare are idee cineva ca de exemplu seful unui stat poate sta la dispozitia unui sportiv fara a i se ceara acest lucru? Sa o vad si eu pe E Caterinca Andronescu cum va face sa intalneasca pe presedintele SUA asa cum a facut-o Ilie la Casa Alba, sa o vad si eu cum ea si cu curriculum ei va face sa i se cante imnul national in finala la Europene sau Mondiale, sa vad eu cum o natie de amotrici si balene miscatoare vor scoate inca o data pe strada sute de mii de oameni asa cum nationala a facut-o in ’94!
Astea nu sunt importante? Nu cu asta ne hranim noi o natie decimata de criza si suparari? Nu cu un meci de Cupa Davis, un Campionat Mondial la gimnastica sau handbal, nu cu un meci de fotbal? Sau ma insel eu si devenim bucurosi cand vin copii acasa si ne luptam cu ei sa nu mai stea pe calculatoare ca altceva nu au de facut?
De ce trebuie sa facem eforturi pentru a educa in paralel viitorul nostru? De ce trebuie sa ducem lupte de convingere a copiilor ca miscarea e sanatoasa si aduce beneficii? De ce trebuie sa educam in scoli numai ce vrea o gasca de functionari ajunsi acolo pe criterii politice si mai putin pe merit, uitand ca realitatea arata altfel? De ce?
Sportul si prioritatile nationale pe taram romanesc sunt calupuri secventiale de episoade cu deznodamant justificabil intr-o zi! Vom cladi spitale pentru ca nu vor fi locuri pentru cati bolnavi vom avea, vom dezvolta fast-food-urile la maxim, vom face cozi la farmacie pentru pastile miraculoase de slabit … nu a ajuns ca am daramat baze sportive construind beton de birouri, nu a ajuns ca am intrat si in paduri cu cimentul diminuand aerul curat pe care il respiram, nu a ajuns ca sportul a devenit atat de scump pe plan mondial incat accesul la el e atat de limitat …
A venit si E CATERINCA ANDRONESCU sa taie din radacini ceea ce se clatina si sa implementeze educatia mentala, caci aceea fizica e probabil un virus mortal
Catre ministra educatiei, catre ministra sportului, catre Guvernul Romaniei, catre toate agentiile guvernamentale: opriti macelul! Caci niciodata nimeni nu-si va asuma consecintele a ceea ce ignoram acum, desi semnalele arata clar ca nu e bine ceea ce facem.
PS: “Implicarea trebuie s? fie o modalitate de a privi via?a. Trebuie s? ne implic?m pentru a sim?i c? tr?im.” … ” Curajul este o forma de organizare a sperantei” … asta scrie pe headeru’ blogului ministrei educatiei!
Servesc simplu cu efect plat pe T: “Speranta moare ultima, caci pana in ultima clipa voi respira praful din jur. Voi gandi cum sa fac sa respir aer curat, cum sa fac sa imi tin organismul in viata, dar voi sfarsi alegand solutiile ramase. Cum voi vedea eu viata atunci? O implicare inutila in ceea ce exista, un curaj abstract intr-o lume fara speranta!”
Multumesc dna ministru! … astept sa dati returul, desi arbitrul arata clar ca a fost AS!
Cu drag,