4 echipe din cadrul a trei licee bucurestene au fost advesare astazi pentru calificarea in turul final al competitei Lyceum Open Tenis Cup 2010. Fotografii, imagini video precum si rezultatele zilei le gasiti in stirea pe larg.

Doua echipe apartinand Liceului Teoretic „Mircea Eliade” si alte doua echipe din cadrul Liceului Teoretic „George Calinescu”, respectiv Colegiul National „Elena Cuza” au jucat astazi pentru calificarea in finala celei de a patra editii a competitiei Lyceum Open Tenis Cup.

Prima echipa calificata in finala a fost cea a Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, dupa ce Razvan Dumitrescu s-a impus cu 6/3, 6/4 in fata lui Robert Ilie (Liceul Teoretic „George Calinescu”). Partida de simplu feminin nu s-a disputat, Cristina Balate declarand forfait.

Dupa o intalnire foarte disputata intre cea de a doua echipa a Liceului Teoretic „Mircea Eliade” si cea a Liceului Teoretic „Elena Cuza”, mezinii de la Eliade au reusit calificarea in finala.

In meciul de simplu masculin, Tudor Hermeneanu (Liceului Teoretic „Elena Cuza”) s-a impus cu 6/4, 6/0 in fata lui Nicolae Frunza, in timp ce Gabriela Ruse (a Liceului Teoretic „Mircea Eliade”) a castigat cu 6/2, 6/3 in fata Andreei Papa.

Dupa 1-1 in meciurile de simplu, calificarea in finala a adus-o meciul de dublu mixt. Partida de dublu a fost foarte echilibrata, finalul fiind disputat in setul al treilea (de tipul tie-break). Partida de dublu mixt s-a intins pe durata ueni ore si jumatate. Victoria i-a revenit echipei formate din Gabriela Ruse si Nicolae Frunza (Liceul Teoretic „Mircea Eliade”) cu scorul de 3/6, 6/3, 10-5.

Tabloul de joc actualizat poate fi vizualizat aici (click).

O galerie fotografica de la partidele disputate azi, 01.10.2010, este disponibila aici (click).

O galerie video cu imagini din timpul partidei de dublu disputate azi este disponibila aici (click). 

Finala celei de a patra editii a competitiei Lyceum Open Tenis Cup va incepe sambata la ora 10.00 pe terenul semicentral din cadrul Arenelor BNR.

8 echipe din cadrul mai multor licee bucurestene au fost advesare astazi pentru calificarea in turul al doilea al competitei Lyceum Open Tenis Cup 2010.

Cea de a patra editie a Lyceum Open Tenis Cup a adunat 9 echipe din 8 licee bucurestene. 2 echipe au fost nevoite sa dispute o partida pentru a se califica pe tabloul principal, restul echipelor jucand pentru calificarea in mansa secunda.

Astfel, pe tabloul principal s-a calificat echipa secunda a Liceului Teoretic “Mircea Eliade”, dupa ce meciul de dublu mixt a facut diferenta. Gabriela Duca (Colegiul National „Emil Racovita”) a invins-o cu 6-1, 6-0 pe reprezentanta Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Gabriela Ruse.

La masculin, Nicolae Frunza (Liceul Teoretic „Mircea Eliade”) s-a impus cu scorul de 6-3, 7-6 in fata lui Stelian Radu (Colegiul National „Emil Racovita”).

La dublu mixt, echipa de la Mircea Eliade a castigat partida decisiva cu scorul de 6-4, 6-2, calificandu-se astfel pe tabloul principal.

 Principalii favoriti ai competitiei, Simona Ionescu si Razvan Dumitrescu (Liceul Teoretic „Mircea Eliade”) au trecut fara probleme de adversarii de la Colegiul National „Ion Creanga” – Simona Ioana Ionescu si Vlad Bortos, castigand meciurile cu 6-1, 6-0, respectiv 6-0, 6-0.

 Si reprezentantii Liceului Teoretic „George Calinescu” s-au calificat in turul secund, impunandu-se cu 2-1 in fata Colegiului Bilingv „George Cosbuc”. Robert Ilie a castigat partida in fata lui Florin Bucur cu scorul de 6-0, 6-0. Madalina Militaru s-a impus cu scorul de 6-0, 6-0 in fata Cristinei Balate si astfel s-a jucat si meciul de dublu mixt, castigat de Liceul Teoretic „George Calinescu” cu 6-2, 6-0.

In intalnirea dintre Colegiul National „Mihai Viteazul” si Colegiul National „Elena Cuza”, victoria i-a revenit cu scorul de 2-1 reprezentantilor C.N „Elena Cuza”.

Tudor Hermeanu s-a impus cu scorul de 6-0, 6-1 in fata lui Tudor Popescu, in timp ce Laura Luca a castigat in fata Andreei Papa cu 6-4, 6-3. Meciul de dublu mixt a faut diferenta, castigat de C.N „Elena Cuza” cu 6-1, 6-0.

Ultima intalnire a zilei a fost cea dintre reprezentantii Liceului Teoretic „Mircea Eliade” (echipa secunda; cea care a trecut in meciul din prima parte a zilei de reprezentantii Colegiului National „Emil Racovita”) si Colegiul National „Gheorghe Sincai”. Ruse Gabriela (Mircea Eliade) s-a impus cu un categoric 6/0, 6/0 in fata Biancai Stan in timp ce Silcov Adrian (Gheorghe Sincai) a cedat cu greu in fata lui Nicolae Frunza, partida finalizandu-se cu scorul de 6/1, 6/3.

Componentii echipelor prezenti in prima zi a turneului Lyceum Open Tenis Cup 2010 au primit cate un voucher de reducere de 10% la orice achizitie de la magazinul on-line de tenis www.TenisShop.ro precum si bauturi rehidratante, rucsaci si squeez-bottle-uri din partea Gatorade.

Tabloul de joc actualizat precum si programul zilei de vineri sunt disponibile aici (click). Meciurile vor incepe la ora 10:00 la Arenele BNR.

O galerie cu imagini a primei zile a Lyceum Open Tenis Cup 2010 este disponibila aici (click). Click pe fiecare imagine pentru a o mari.

Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie a corpului omenenesc. Comparativ cu alte articulatii mari (sold, umar), este mai putin acoperita si protejata de parti moi, ceea ce explica frecventele sale expuneri la actiunea factorilor nocivi externi.

Meniscurile intraarticulare sunt doua fibrocartilaje ce creeaza o congruenta perfecta intre condilii femurali si platoul tibial, confera o stabilitate mai mare articulatiei genunchiului, permit o mai buna alunecare a capetelor osoase articulare si realizeaza absorbtia socurilor la acest nivel.
Meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet, iar meniscul medial are forma unei semilune. Meniscul lateral este mai rezistent si mai mobil, si de aceea deplasarile lui sunt mai intinse.

Cauze

Leziunile meniscale ale articulatiei genunchiului pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de leziune in cadrul unor traumatisme complexe (entorse, luxatii, fracturi). Ruptura de menisc este cauzata de obicei de o miscare de torsiune, deseori cu piciorul fixat pe toata talpa si cu genunchiul flectat partial (de exemplu, la ridicarea de greutati sau la tenis). Cu varsta, meniscul se uzeaza si poate fi lezat mai usor. Ruptura de menisc este rara la copiii mici.

Simptome

Simptomatologia rupturii de menisc variaza adeseori. Nu exista terminatii nervoase la nivelul meniscului, iar durerea este datorata tumefierii si leziunii tesuturilor inconjuratoare.

La o leziune tipica usoara a meniscului, poate exista o durere usoara si initial o tumefiere. Dupa cateva zile se accentueaza progresiv tumefierea articulatiei. Deseori apare durere minima la mers, durere care se intensifica la ridicarea de greutati, lasarea pe vine si ridicarea din aceasta pozitie. Aceste simptome dispar in 2 – 3 saptamani, desi durerea poate sa reapara la miscarea de torsiune.

La ruptura tipica moderata a meniscului, pacientul simte o durere in partea laterala sau centrala a genunchiului, in functie de localizarea rupturii. De obicei, mersul este posibil. Tumefierea creste progresiv in 2 – 3 zile, iar miscarea de flexie la nivelul genunchiului este limitata. La miscarea de torsiune si de asezare pe vine apare durere intensa. Aceste simptome se remit treptat, dar tind sa revina la o miscare de torsiune minora sau la efort intens.

La ruptura severa, bucatile din meniscul rupt se pot disloca si ajung in spatiul articular, ceea ce duce la situatia numita “genunchi blocat”. In articulatie poate sa apara sangerare, iar genunchiul se tumefiaza imediat dupa injurie

Diagnostic

Medicul va fi informat asupra modului de aparitie al injuriei si despre alte foste leziuni de la nivelul genunchiului. Medicul va examina ambii genunchi si va evalua tumefierea, gradul de limitare al miscarilor, stabilitatea articulatiei si modul in care leziunea a afectat genunchiul. De obicei se efectueaza radiografii.

Diagnosticul rupturii de menisc se precizeaza pe baza urmatoarelor semne: blocajul cu repetitie, hidrartroza (apa la genunchi) persistenta, hipotrofia si hipotonia coapsei, durerea la nivelul meniscului interesat. In unele cazuri, cand diagnosticul nu este clar, rezonanta magnetica nucleara (RMN) sau artroscopia sunt doua investigatii paraclinice utile in stabilirea unui diagnostic de precizie.

Tratament

Cel mai eficient tratament este cel operator, pentru ca pe de o parte nu se poate sconta pe o vindecare spontana, iar pe de alta parte ruptura de menisc grabeste instalarea procesului degenerativ al genunchiului (artroza). Modul de tratament difera in functie de tipul, localizarea si gradul de extensie al rupturii, varsta si nivelul de activitate al pacientului si perioada de timp care a trecut de la incident.

Optiunile de tratament includ:
- tratamentul nechirurgical, constand in repaus, aplicarea de gheata local, mentinerea piciorului in pozitie ridicata si terapie fizica
- repararea chirurgicala
- indepartarea chirurgicala a portiunii rupte (meniscectomie partiala)
- indepartarea chirurgicala a intregului menisc (meniscectomie totala).

Transplantul de menisc este o optiune noua de tratament a rupturii de menisc, in special cand acesta este deja slabit sau cicatrizat din cauza unei injurii sau a unui tratament anterior. In timpul acestei proceduri, o portiune de cartilaj meniscal de la un donator este transplantata in genunchi.

O mare importanta o are programul recuperator, care trebuie atent condus, acesta fiind foarte intens si complex.

Complicatii

Este de preferat pastrarea unei parti a meniscului cat se poate de mult: indepartarea meniscului favorizeaza adesea aparitia unei artroze a genunchiului pentru ca dupa meniscectomie creste solicitarea mecanica a structurilor articulare . Cu cat este indepartat mai putin tesut meniscal, cu atat degenerarea este mai lenta. Evolutia leziunii de menisc netratate chirurgical poate conduce la : atrofie de muschi cvadriceps; genunchi dureros instabil; hidrartroze repetate; lezarea cartilajului articular, cu instalarea gonartrozei (artroza genunchiului).

Doctor Alin Popescu
Specialist medicina sportiva

Scopul acestui articol in format Q&A  (Questions & Answers – Intrebari si Raspunsuri) este de a va oferi cele mai relevante si actuale informatii despre NCAA College Tennis in SUA.

Lucrez ca antrenor de tenis Divizia 1 NCAA de 8 ani. Am lucrat la cateva universitati, momentan la Universitatea Wyoming de unde am si absolvit facultatea si am jucat tenis. Dupa absolvire nu m-am intors in Romania, deoarece mi s-a oferit un loc de munca in SUA. Am lucrat cu sportivi-studenti care sunt in Top 100 ITF sau Top 800 WTA. Pe perioada carierei mele echipele mele au ajuns pe listele nationale. Universitatea Wyoming este pe lista nationala prima data in istorie.

Daca nu sunteti in Top 500 WTA pana la varsta de 18 ani ar trebui sa va ganditi serios sa veniti in SUA la facultate. Tenisul de facultate este cea mai buna optiune a voastra de a va imbunatati jocul si a concura la cel mai inalt nivel si de a va pregati pentru o posibila cariera. In acelasi timp primiti o diploma de facultate. Si toate gratis!!! Jucatori de facultate care acum sunt pe circuitele pro si sunt bine sunt: John Isner, Bobby Reynolds, James Blake, Benjamin Becker, Lisa Reymond, Julie Coin etc.

Aici sunt informatiile cele mai de baza si relevante despre NCAA College Tennis:

* Ce este NCAA College Tennis?

College Tennis (tenis de facultate) este o oportunitate pentru baieti si fete de a obtine o diploma de facultate si de a juca tenis in acelasi timp, avand in acelasi timp o bursa completa sau partiala.

*Cine este eligibil pentru a juca NCAA College Tennis si de a primi o bursa?

Oricine care are un statut de amator (daca ai fost declarat vreodata ca jucator de tenis profesionist vei fi eliminat de la NCAA College Tennis).
* Ce trebuie sa fac ca sa joc NCAA College Tennis?

- Absolva liceul

- Ia examenele SAT sau ACT (Ambele se pot da in Romania. Pentru mai multe informatii acceseaza www.collegeboard.com). Scorul ce trebuie atins variaza in functie de media de liceu (cu cat media de liceu e mai buna cu atat scorul SAT/ACT trebuie sa fie mai mica. Indiferent de media de liceu, dupa parerea mea, trebuie sa iei la SAT 800 de puncte – proba de matematica si verbala; scorul de la proba scrisa nu conteaza si 65 la ACT).

- Ia examenul TOEFL (este un test de Engleza si se poate da in Romania. Pentru mai multe informatii vezi www.toefl.org). Universitatile cer scoruri diferite, dar un scor de 71 este suficient pentru majoritatea universitatilor (Universitatea Wyoming cere 71 puncte la TOEFL)

- Inscrie-te pe NCAA Clearinghouse (www.ncaaclearinghouse.net), trimite foile matricole de la liceu, diploma de absolvire si scorul SAT/ACT.

NOTA: Te poti transfera de la o universitate din Romania daca deja esti studenta. Pentru studentii care se transfera se cere:

- Universitatea unde esti inscrisa trebuie sa fie acreditata

- Trebuie sa faci un an scolar complet la aceea universitate

- Trebuie sa transferi 24 credite (asta va fi decisa de catre universitatea din SUA)

- Trebuie sa treci examenul TOEFL (Transferul interuniversitar este mai dificil, daca stai mai mult de 1 an la universitatea din Romania. Transferele din anul 2 sunt mai dificile, dar posibile).

* Cand sa dau aceste teste?

Dureaza aproximativ 4 saptamani pana primesti rezultatele oficiale. Testul se poate da de cateva ori pe an, dar nu in fiecare luna. Daca vrei sa fii admisa la facultate in August 2011 ar trebui sa dai examenul in Noiembrie 2010. Poti sa dai testele de cate ori este nevoie pentru a-ti imbunatati scorul.

* Trebuie sa incep NCAA College Tennis imediat dupa ce termin liceul?

Nu. Poti sa iti iei un an liber (asta se numeste Perioada de Gratie – “Grace Period”) inainte de a te inscrie. De exemplu poti sa absolvi liceul in Iulie 2010 si sa incepi facultatea in August 2011. In aceasta perioada poti juca la turnee de $10 000. In acest caz eu recomand sa pastrezi toate bonurile de cheltuiala de deplasarea la concursul respectiv. Poti accepta ca premiu si bani, atata timp cat suma nu este mai mult decat cheltuielile actuale si necesare.

 *Voi primi o bursa completa?

La Universitatea Wyoming fetele primesc burse complete. Baietii de obicei primesc burse partiale de 40-80%.

 * Ce inseamna o bursa completa?

Taxa de scolarizare, carti, alte taxe, cazare si masa. Valoarea bursei poate fi oriunde intre $15. 000 – $50 000 pe an.

 * Pentru cat timp de acorda bursa?

Bursa este pentru un an si se poate innoi pana la 4 ani. NCAA iti da 5 ani ca sa concurezi 4. Asta inseamna ca poti juca tenis timp de 4 ani. Daca nu absolvi universitatea in 4 ani, primesti anul 5 pentru a absolvi scoala. In anul 5 nu joci tenis. Universitatea Wyoming iti plateste anul 5.

 * Cand voi primi viza?

 In functie de scorul SAT/ACT esti admisa la universitate. Odata admisa Universitatea iti trimite formularul I-20 care este documentul de viza. Cu formularul I-20 iti faci o programare la Ambasada SUA din Bucuresti si vei aplica pentru o viza F1 pentru studenti.

Sper ca informatiile oferite sa iti fie utile si incurajatoare. Tenisul de facultate poate fi o experienta foarte pozitiva si iti va deschide multe usi in viitor. Daca mai ai nevoie de informatii sau mai ai intrebari te rog sa ma contactezi: kgyulai@uwyo.edu. De asemenea ne poti vizita pe www.wyomingathletics.com. 

Katy Gyulai
Head Tennis Coach
University of Wyoming

Asa intra unii sportivi la meci. Desi nu e recomandat, este o imagine placuta. A urmat apoi, dupa cateva game-uri, si prosopul si inca o sticla cu apa. Finalul meciului a fost de partea lui.

Geanta cu care intra un jucator la meci trebuie sa contina multe altele in afara de rachete, totusi uneori, acceptam si o astfel prezenta pe teren.

Cand ii vad intrind asa la meci imi imaginez un luptator care pleaca intr-o batalie si are cu el strictul necesar: ceva de mancare si arma.

Sportivul inconstient intra asa pe teren si astfel isi dezvaluie simplitatea caracterului si a gandirii, scopul lui e unul singur: intru, joc si plec.

Uneori si increderea castigata din turneele jucate precum si experienta competitionala ii fac pe unii sportivi sa fie mai relaxati la meciurile oficiale si sa se prezinte astfel.

Din alt punct de vedere, cel al impactului vizual in fata adversarului, un astfel de jucator isi arata increderea in sansele sale si nu are nevoie decat de o racheta pentru a realiza un meci bun deoarece detine toate “solutiile” precum si controlul asupra jocului ce va urma.

O alta situatie cand se intampla sa intre astfel un sportiv pe teren este atunci cand ambii jucatori se cunosc foarte bine si intre ei exista si o relatie de prietenie, ii vezi frecvent vorbind cand schimba terenul in meci sau isi imprumuta unul altuia apa sau rachetele.

In timp maturitatea isi va spune cuvantul …….. sper!

Stefan Mocanu
Antrenor

“Campionul” este acel sportiv care a castigat finala unui turneu.

“Antrenamentul” este evenimentul sportiv ce sta la baza pregatirii.

Frecvent auzim pe marginea terenului “ne pregatim ca sa mergem la turnee”, oare insa aceasta fraza e corect formulata din punctul de vedere al formarii sportivului?

Da, este corect formulata, daca ne gandim la copii de minitenis si de initiere, unde scopul antrenorilor este acela de a lansa cat mai multi copii in sistemul competitional. Insa formularea aceasta ramane in mintea antrenorului iar copiilor si parintilor le este prezentata sub o alta forma, alte cuvinte, dar acesta este alt subiect de discutie.

Odata intrati in competitii, dam piept cu diferiti adversari, diferite stiluri de joc, emotii, sentimente si inevitabil apar carentele in jocul fiecaruia.

Ce urmeaza dupa un turneu? Antrenamente ce au la baza analiza jocului din meciul official pentru a fi mai valorosi si mai eficienti in anumite situatii.

Deci, ajungem sa spunem “merg la turnee ca sa ma antrenez”.

Aici avem alta polemica: raportul competitiilor si al antrenamentelor. Raportul intre cele doua este diferit in functie de varsta sportivului si de la 1 turneu la 4 saptamani de pregatire la 10 ani,  ajungem ca la juniorat sa avem 3 turnee si 1 saptamana de pregatire si poate chiar 4-5 turnee in cazul circuitelor care au ca finalitate un turneu de grad superior.

Insa pentru majoritatea sportivilor de 14-16 ani raportul poate fi de 1-1, 1-2 in favoarea turneelor sau 2-2.

Ce ne facem cand raportul este de 1-4 in favoarea antrenamentelor?

Ce pregatim?

Pregatim sportivul sa fie mai evicient in comparatie cu turneul anterior.

Cat pregatim?

3- 4 saptamani. E cam mult…

Ajungem ca la final de an sa avem 12-13 turnee jucate. In perioada dintre turnee ajungem sa uitam ce am jucat la meciul anterior, precum si emotiile si sentimentele ce le-am incercat dar si atmosfera competitionala, intervine monotonia de antrenament si inevitabil plafonarea. Iar informatiile transmise de catre antrenor precum si eficientizarea jocului prin pregatire individualizata ar trebui sa aiba aplicatie imediata (ma refer la meciul de antrenament si meciul oficial).

Si totusi intr-un turneu strangem cateva informatii pe care le prelucram si le aplicam in antrenamente sub forma de tehnica sau tactica intr-un interval de 1-2 saptamani. Dar in restul de 1-2 saptamani ramase pana la turneul urmator, ce facem? Ne plictisim si intervine uzura, monotonia de care vorbeam mai sus.

Alt lucru important este increderea pe care o am dupa un maci castigat sau un turneu bun. Ce fac cu ea? O las sa moara la antrenament? Nu, o folosesc in turneul urmator, daca perioada nu este prea mare.

La turneu am avut emotii, am avut sentimente specifice competitiei, am jucat sub presiune sau am jucat cu incredere pentru ca scorul mergea in favoarea mea. Sunt doar cateva exemple din trairile sportivilor din meciurile oficiale. O perioada scurta intre turnee imi ofera sansa de a ma cali si “de a gasi solutii” (vorba cuiva) la situatiile intalnite in meci. O perioada lunga intre turnee ma face sa uit ce am trait si ce am avut de ales sau solutiile eficiente sau ineficiente pe care le-am ales. Ma face sa pierd antrenamentul mental capatat in situatii de stress, se pierde atmosfera competitionala.

Astfel, in situatia in care pastram raportul de 1-3 sau 1-4 in favoarea antrenamentelor, avem sanse mari sa ajungem sa pierdem toate informatiile acumulate in turneu si ne vom prezenta mereu ca la primul turneu din viata, mereu cu emotii intense, stress coplesitor, nu se cunosc adversarii, iar jocul meu este ineficient.

Concluzie!

Arbitrul ce noteaza? Cat de mult fac antrenament sau scorul din competitie?

Stefan Mocanu,
Antrenor

Ca psiholog repeti unele lucruri iar si iar si iar…. in cazul meu repet aceeasi idee despre psihoterapia la sportivi.

Majoritatea sportivilor nu are nevoie de psihoterapie ci de antrenament mental si consiliere.

Psihoterapia se instituie atunci cand sportivul are probleme care nu ii permit sa “functioneze” “normal” (in limitele propriei normalitati) pe teren, dar si inafara lui. Este situatia in care sportivul (la fel ca oricare alta persoana) este diagnostica conform DSM IV- R (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) si primeste diagnostic psihiatric. Exemple in acest sens sunt tulburarile alimentare (anorexia, bulimia), depresia, stressul post traumatic etc.

Cunostintele psihoterapeutilor sunt aprofundate pentru a putea lucra cu persoane a caror functionalitate a avut de suferit. In schimb un psiholog sportiv este orientat mai mult pe performanta sportivului si mai putin pe problemele psihiatrice care eventual apar la unii sportivi. Ambii specialisti folosesc tehnici psihoterapeutice specifice abordarii in care s-au specializat. De cele mai multe ori in psihologia sportiva se folosesc tehnicile cognitiv- comportamentale si emotiv- rationale in cadrul antrenementului mental si a consilierii.

Antrenament mental si consiliere

Asa cum sportivul face pregatire fizica, tehnica si tactica asa este de dorit sa faca si pregatire mentala. De ce? Pentru ca sportul aduce cu sine situatii in care e util ca sportivul sa fie pregatit sa reactioneze pozitiv in favoarea lui. E util sa invete sa:

-          isi tina emotiile sub control in situatii stressante

-          isi cunoasca bine corpul si cum reactioneaza acesta la antrenamente, concursuri, pentru a putea sti cum sa se ajute

-          faca faca fata din punct de vedere psihologic la oboseala antrenamentelor, concursurilor si vietii de sportiv in general

-          gandeasca pozitiv, sa-si dezvolte increderea in sine

-          sa invete cum sa faca fata meciurilor pierdute sau a lucrurilor care nu ies asa cum si-ar dori

-          sa isi planifice eficient activitatea pe teren si inafara lui

-          sa gaseasca pentru sine modalitati de atingere a starii optime de “lupta” pe teren

-         sa comunice eficient cu coechipierii, antrenorul si parintii

-          samd

Din experienta mea, dar si a altor specialisti in domeniu uneori este in favoarea sportivului sa stea de vorba cu un psiholog, chiar daca in jurul sau sunt oameni (antrenori, parinti, bunici, prieteni, coechipieri) care cu toata dorinta si bunavointa vor si il pot ajuta. Unele lucruri sunt spuse mai usor psihologului care priveste mai detasat o situatie (problematica).

Mai multe idei despre acest subiect puteti citi in urmatorul articol (clik aici)

Nicoleta Tanase- Trifu, psiholog

 http://tanase.biz/blog/archives/2010/05/…

In ultima saptamana am auzit de doua ori acest mesaj venit din partea a doi juniori. E un lucru ingrijorator sau putem spune stand oarecum linistiti ca e “teatralismul” (poate) specific varstei? Copiii “au o viata inainte”, deci e mai greu ca aceasta idee sa o luam in serios. Si totusi chiar daca pericolul de foarte multe ori nu exista, prabusirea lumii interioare a copilului este demna de luat in seama. In fiecare zi el isi construieste imaginea de sine si increderea in sine atat de importante pe terenul de tenis si in afara lui.

Solutia negasirii de solutie

“Mai bine mor” poate fi tradus ca fiind solutia negasirii unei solutii pentru o problema care pentru persoana respectiva are o importanta covarsitoare. Pentru un sportiv lucrul acesta poate sa insemne “vreau sa fiu foarte bun, dar simt ca nu mai pot” sau “ma doare atat de tare presiunea parintilor mei incat nu mai rezist”. In ambele exemple copilul poate sa fi incercat sa gaseasca o solutie, sa fi muncit mai mult, sa-si fi ignorat nemultumirile, sa fi incercat sa faca asa cum i se spune, dar dintr-un motiv sau altul sa-i nu fi iesit. Chiar daca pare o copilarie, pentru el prabusirea lumii interioare nu e de suportat si atunci varianta de a pune capat acestei suferinte o traduce prin “mai bine mor”.

Gasirea unei solutii

Cercetat si demonstrat gasirea unei solutii pentru sentimentul ca “vrei sa mori” inseamna a invata sa faci fata emotiilor si gandurilor negative care atrag nemultumire, neincredere in sine si in capacitatea proprie de a face fata unei situatii stresante. Read more…

Antrenori de tenis în ţara asta sunt mulţi. Foarte mulţi. Cei care îşi fac meseria cu rigurozitate, seriozitate şi simţ de răspundere, adică bine, sunt mai puţini. Cei care îşi fac meseria bine şi care mai şi citesc aricole sau cărţi de specialitate şi nu numai, adică se instruiesc, sunt mult mai puţini. Cei care se instruiesc şi care sunt implicaţi sunt groaznic de puţini. Cei care se implică şi mai şi scriu sunt înfiorător de puţini. Îi numeri pe degetele de la o mână.

Oare, chiar aşa, de ce  ?

Oare, chiar aşa, ce mi-o fi venit cu licenţierea antrenorilor?

Paul BOZDOG
Antrenor

Cand intra copilul in concurs? Cat de devreme, cat de tarziu sau cat de des? Momentul acela este ales in mod diferit de antrenori si de parinti. Spun si parinti pentru ca uneori deciziile se iau impreuna. Parerea mea e “cu cat mai devreme cu atat mai bine”.

De obicei alegerea varstei de intrat in competitie sau/ si frecventa concursurilor are la baza doua idei:

-          este copilul indeajuns de pregatit tehnic?

-          este copilul indeajuns de matur emotional incat sa faca fata esecului dar si victoriei?

Cine da masura acestui “indeajuns”? Poate iti spui ca parinte/ antrenor ca loviturile nu ii sunt perfecte si ca “degeaba se duce la concurs, doar ca sa manance bataie”. Dar trebuie sa fie perfect ca sa primeasca sansa de a intra in concurs? Tehnic si emotional, sportivul se perfectioneaza pe parcursul intregii vieti competitionale. Sau poate iti spui ca emotional nu e pregatit inca pentru eventualele esecuri. Insa sansa imensa pe care i-o da sportul este aceea de a invata sa se foloseasca de esecuri pentru a creste. Exact ca in viata. Read more…